În timpul pandemiei și crizei energetice, cheltuielile record pentru protecție socială au avut un impact semnificativ asupra deficitelor și datoriilor statelor europene.

Cu toate că disciplina fiscală la nivelul Uniunii Europene este mai relaxată, unele guverne nu ezită să promoveze deschis austeritatea bugetară, ceea ce înseamnă reducerea chel­tuielilor. Această abordare trezește îngrijorări în legătură cu tratamentul nesănătos aplicat în marea criză financiară.

Pandemia și criza energetică generează un deficit fără precedent în UE

În unele țări, doctrina populistă a partidelor aflate la guvernare face ca austeritatea, înțeleasă ca reducere a cheltuielilor, să fie considerată tabu. În astfel de cazuri, pentru a face față nevoii de bani, se recurge la majorarea taxelor, deși deficitele și datoriile trebuie ținute sub control.

Un an sau chiar un întreg ciclu electoral complică și mai mult această situație. Un exemplu relevant în acest sens este Polonia, unde în octombrie vor fi organizate alegeri parlamentare. În continuare, vor urma alegeri regionale și europene. Partidul aflat la guvernare, conservatorul PiS, își pregătește terenul prin efectuarea constantă a majorărilor salariului minim și suplimentarea diverselor programe sociale destinate familiilor.

Dată fiind intensitatea luptei politice, guvernul nu este așteptat să stopeze fluxul de cheltuieli. Proiecția de deficit din planul de buget pentru 2023 a fost majorată cu 35% luna trecută, determinată și de evoluția economică mai slabă decât anticipată.

Potrivit analiștilor de la ING, deficitul bugetar pentru acest an va ajunge la 5,2% din PIB, depășind limita de 3% impusă de tratatele UE. Pentru a crește veniturile, guvernul polonez a impus majorări de taxe, directe sau indirecte, și a introdus taxe noi.

Recent, a fost introdus un impozit asupra companiilor care procesează și depozitează produse agricole, cu scopul de a colecta mai mulți bani pentru protecția fermierilor.

Într-o economie liberă, nicio companie nu va accepta noi taxe fără să se opună sau să lupte împotriva lor. Firmele din industria alimentară susțin că acest impozit va duce la creșterea prețurilor produselor alimentare din magazine.

Cehia, Slovacia şi Estonia pregătesc programe de reducere de cheltuieli

În regiune, Cehia, Slovacia și Estonia au introdus sau sunt în curs de pregătire a programelor de reducere a cheltuielilor care pot fi considerate măsuri de austeritate, iar Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional (FMI) le încurajează.

„Consolidarea (reducerea cheltuielilor) ar trebui să fie şi mai ambiţioasă decât se intenţionează în prezent în cea mai mare parte a regiunii”, a spus Krista­lina Georgieva, directorul general al FMI.

În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, guvernul a anunțat un pachet de măsuri echivalent cu șase miliarde de euro, menit să reducă deficitul bugetar de la 3,5% din PIB anul acesta la sub 2% din PIB anul viitor.

Pachetul de măsuri, susținut de parlament, combină reduceri de cheltuieli cu creșteri de taxe și include, printre altele, renunțarea la multe dintre subvenții și o reducere a costurilor guvernului cu 5%.

Guvernul a anunțat o serie de măsuri privind impozitele, cum ar fi majorarea taxei pe profit de la 19% la 21%, creșterea taxelor pe proprietate, a accizelor și a contribuțiilor de asigurări de sănătate. În plus, se promite o reformă a pensiilor. Sindicatele, inclusiv cele din sănătate, au protestat împotriva acestor măsuri, acuzând guvernul că nu este dispus la dialog social.

Majorarea taxei pe profit la 21% poate părea descurajatoare pentru afaceri, în special atunci când este comparată cu taxa generală de 9% din Ungaria, care își bazează strategia pe cele mai mici taxe corporate din UE pentru a atrage investitori străini.

Impozite de 50% pe profit în Ungaria

Cu toate acestea, în Ungaria, în anumite sectoare, impozitele pe profit pot ajunge și la 50%. În plus, impozitele excepționale pe profituri suplimentare realizate în perioada crizei (windfall tax) par să fie tot mai des întâlnite în UE.

În Ungaria, acest tip de impozitare, aplicat companiilor precum bănci, retaileri și producători de carburanți, pare să devină permanent. Guvernul Ungariei, care se confruntă cu inflație și dobânzi ridicate în cadrul UE, a implementat măsuri de reducere a cheltuielilor încă din anul precedent, chiar dacă acestea nu au fost etichetate ca măsuri de austeritate.