Ușurată de plecarea lui Donald Trump, Uniunea Europeană va trebui să-și demonstreze unitatea pentru a reconstrui cât mai repede un parteneriat cu Washington.
Din câte își pot aminti diplomații, acest lucru nu se mai întâmplase niciodată. Dar europenii au fost foarte zguduiți de președinția lui Donald Trump și acum visează la un nou început cu Joe Biden.
Așa că blocul comunitar a luat taurul de coarne și intenționează să le arate clar americanilor ce așteaptă ei de la Statele Unite. Aceasta, chiar înainte ca viitorul președinte să preia controlul asupra țării și să facă prima sa deplasare la Bruxelles, unde este așteptat în prima jumătate a anului 2021, atât de liderii UE, cât și de NATO.
Chestiunea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite va fi astfel pe meniul discuțiilor celor 27 săptămâna viitoare, la Bruxelles.
Într-un proiect de concluzii, europenii solicită „un parteneriat transatlantic puternic bazat pe interese comune și valori comune” și spun că sunt „gata să discute priorități comune cu noul președinte al Statelor Unite”, scrie Le Figaro.
Mai multe teme sunt menționate în acest document provizoriu: multilateralismul, răspuns global la lupta împotriva Covid-19, climat, redresare economică și comerț, securitate, digital și tehnologie.
Dovadă că subiectul agită foarte mult Bruxellesul, două „lucrări” - una propusă de președintele Consiliului European, Charles Michel, cealaltă de Comisie - au fost lansate săptămâna aceasta. „Trebuie să ne unim forțele pentru a forma agenda globală”, susține Charles Michel, care se arată foarte ambițios.
Comisia și-a pus pe masă „noua agendă UE-SUA pentru schimbări globale”. Mulți experți în relații transatlantice salută faptul că Uniunea Europeană preia inițiativa. „A nu aștepta directivele și așteptările de la Washington, dar a veni cu propunerile sale este un efort uriaș din partea UE. Este inedit. Europenii au acum mai multă încredere”, a declarat Alexandra de Hoop Scheffer, de la German Marshall Fund.
Pentru Pierre Vimont, fostul ambasador al Franței la Washington, acest mod de lucru face posibilă alimentarea unor concepte scoase de multă vreme la înaintare de Franța: „autonomie strategică”, „Europa geopolitică” sau chiar „suveranitatea europeană”.
„Această abordare ne permite să stabilim cursul și să le arătăm următorilor interlocutori și parteneri că Europa are idei și că știe unde vrea să ajungă”, a estimat Vimont.
UE are de ales?
Nu chiar. Sau să accepte să urmărească cum trece trenul. Vechiul Continent nu mai este prioritatea Americii. Și liderii europeni au înțeles că, atunci când își va stabili reședința la Casa Albă, președintele Joe Biden se va preocupa în primul rând de problemele interne: lupta împotriva Covid-19, ocuparea forței de muncă, inegalitățile sociale, revigorarea economiei, tensiunile rasiale etc.
De aici și necesitatea ca UE să se poziționeze bine în raport cu foaia de parcurs a următoarei administrații americane. Ceea ce este pe cale să facă.
Două domenii ar trebui să apară ca o preocupare comună între cele două blocuri și ar avea apoi valoarea de teste în noile relații dintre Bruxelles și Washington. Este vorba despre lupta împotriva coronavirusului și a schimbărilor climatice, subiecte dragi europenilor și lui Biden, care a promis că Statele Unite vor restabili acordul climatic de la Paris. „Va fi foarte important pentru viitor să reușim în acest sens”, a spus Stefan Lehne de la Carnegie Europe.
În loc să se regăsească prinse între o relație imposibilă între Statele Unite și China, Europa intenționează să își aleagă locul. „Ca societăți democratice deschise și economii de piață, UE și SUA sunt de acord asupra provocării strategice ridicate de afirmarea internațională din ce în ce mai mare a Chinei, deși nu suntem întotdeauna de acord cu privire la cel mai bun mod de a rezolva această problemă ”, spune Comisia Europeană.
Oricum ar fi, cele două blocuri se vor regăsi cu privire la respectarea valorilor democratice. Chiar dacă înseamnă a ofensa Beijingul, Comisia anunță culoarea pe această temă despre care știe că este importantă pentru Biden: „Angajamentul nostru comun este esențial într-o lume în care puterile autoritare încearcă să submineze democrațiile, actorii agresivi încearcă să destabilizeze regiunile, și instituțiile și economiile închise exploatează deschiderea de care depind propriile noastre societăți”.
„Complexitatea” europeană și Casa Albă
Probabil că alte probleme se vor dovedi mult mai dificile: reformele OMC și ale OMS, consolidarea suveranității europene în vecinătatea UE, impozitarea giganților digitali, comerțul între cele două blocuri etc.
Așa cum a explicat ministrul francez al afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, „nu ne vom întoarce la un fel de vremuri bune în relația transatlantică”. Noua relație cu SUA va pune și ea la încercare unitatea celor 27, în special cu privire la acest concept de autonomie strategică împins de Paris și față de care Berlinul este precaut, dornic mai presus de toate de a-și reînnoi legăturile cu Statele Unite.
Văzută de la Washington, UE rămâne o „bestie” curioasă, o mașinărie mare și greoaie, greu de manevrat. „Biden este puțin dezorientat în fața complexității europene. Americanii încă simt că este foarte lent cu UE. Pentru ei, este mai ușor să suni la Londra sau la Paris sau la Berlin decât să te adresezi Uniunii Europene ”, a spus un diplomat.
Ar trebui să li se ofere americanilor forme simplificate de cooperare, cum este cazul dosarului nuclear iranian? Poate. Agilitatea europenilor va fi decisivă în anii următori.