Ucraina. Europa scoasă din joc. De la o conferință la München la alta. La sfârșitul unei alte săptămâni diplomatice uluitoare, ordinea mondială pare să se fi schimbat puțin mai mult. La pupitrul de comendă al acestui haos inteligent orchestrat se află Donald Trump, desigur.

Ucraina și Europa, sub tirul SUA

După Groenlanda, Panama, Canada și Gaza, președintele american și echipa sa și-au petrecut săptămâna călcând în picioare Ucraina și Europa.

De la întâlnirea sa cu Vladimir Putin din 12 februarie până la discursul foarte ofensiv al lui JD Vance, vicepreședintele său, diplomația americană pare să facă totul pentru a ruina definitiv bazele alianței transatlantice.

Sfârșitul a "optzeci de ani de babysitting a unchiului Sam" în Europa s-a încheiat, pare să spună ironic cotidianul polonez conservator "Rzeczpospolita". Este una dintre singurele publicaţii care o face.

De câteva zile, presa străină comentează în permanență un abandon american cu consecințe care promit a fi devastatoare, înmulțind paralelele istorice – între cele două Conferințe de la Munchen, cea din 1938 și cea din 2025.

Convorbirea Trump-Putin despre Ucraina, cotitură istorică

"Convorbirea telefonică a lui Donald Trump către Vladimir Putin a tras o linie simbolică în istoria Occidentului în secolul XX", explică Kirill Martinov în "Novaia Gazeta Europe".

Pentru redactorul-șef al acestui ziar rusesc în exil, "însăși ideea că un președinte american și un dictator rus pot decide soarta Europei fără ca acesta din urmă să fie implicat face ca aceste negocieri de pace să fie net mai periculoase; acest lucru ne pune, scrie el, pe calea unui nou război mondial".

Fără a merge atât de departe, singurătatea bruscă a europenilor este cea care a atras atenția presei internaționale. "Ucraina și întreaga Europă au suferit un șoc care trebuie să ne oblige să ne unim", crede site-ul ucrainean "Obozrevatel". Dar dorința nu este întotdeauna suficientă.

Mai sever, site-ul britanic "UnHerd" afirmă: "Fără îndoială, Donald Trump tocmai a aruncat Europa sub roțile autobuzului".

Dincolo de "un divorț transatlantic pe care toată lumea l-a văzut venind, dar împotriva căruia nimeni nu și-a luat măsuri de precauție", aliații Ucrainei plătesc consecințele unei strategii instabile, asigură Wolfgang Münchau într-un articol în care îi atacă pe liderii europeni, care nu au reușit să se pregătească sau să anticipeze cea mai mică ieșire din criză.

Ce poate face Europa pentru Ucraina

Ce mijloace sunt pregătiți să folosească pentru securitatea lor sau chiar pentru apărarea comună? Deși păreau dezbinați la finalul summitului convocat de urgență de Emmanuel Macron la Paris, "The Economist" a detectat totuși câteva semne încurajatoare, mulțumită în special unui "format mai strâns compus din principalii actori capabili să ajungă la un acord". Va fi suficient acest lucru în fața expansionismului rus?

În câteva zile, Donald Trump l-a reabilitat pe Vladimir Putin, care a revenit în cercul liderilor "acceptabili", a dat deoparte Uniunea Europeană și l-a marginalizat pe Volodimir Zelenski în timp ce l-a pus din nou pe Mohammed ben Salman în centrul jocului. Pentru că la Riad au început discuțiile directe între americani și ruși, preludiu al unui viitor summit Trump-Putin.

În același timp, președintele american va fi precipitat într-un anumit fel apropierea dintre Marea Britanie și Europa. O binecuvântare deghizată.

Ca și Franța, în favoarea ideii de a trimite trupe în Ucraina pentru a securiza granița "dacă este necesar", premierul Keir Starmer, așteptat la Washington pe 24 februarie, intenționează să servească drept punte între cele două maluri ale Atlanticului. Nu este sigur că va reuși. Dar Europa va avea nevoie de sprijin britanic.

Europa se află în întuneric

Acest lucru s-a întâmplat deja, amintește "El Mundo", într-o altă apropiere istorică care lasă mai multe motive de speranță. "Nu este prima dată când Europa se află în întuneric", scrie cotidianul spaniol.

În august 1941, Winston Churchill a traversat Atlanticul pentru a semna cu Franklin Roosevelt Carta Transatlantică care avea să pună bazele multilateralismului.

O mișcare îndrăzneață care ar schimba totul. Astăzi, ziarul subliniază, la fel ca Churchill pe vremea lui, "Europa trebuie să redescopere acest curaj. Trebuie să definească clar ceea ce respinge – agresiunea rusă, instabilitatea globală, presiunea autoritarismului – dar mai ales ceea ce vrea să construiască". Un program complet.

(Articol de Claire Carrard, Courrier International; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)