Anunțurile făcute la sfârșitul vizitei premierului albanez Edi Rama la Ankara întăresc îngrijorarea că Albania se transformă încet, dar sigur, într-un cap de pod militar și islamic al Turciei în vecinătatea Greciei.

Erdoğan însuși a oferit date edificatoare despre „expansiunea turcă”, spunând că țara sa deține 600 de companii în Albania, care oferă 15.000 de locuri de muncă și investiții în valoare de 3,5 miliarde de dolari. De asemenea, sunt 2.000 de studenți albanezi care studiază în instituții turcești, iar în curând Politehnica din Istanbul va deschide o filială la Tirana.

Cea mai importantă este însă anunțarea „aprofundării cooperării în domeniul militar”, prin producerea în comun a unor sisteme de arme, precum și prin posibilitatea utilizării de către forțele armate turcești a unor porturi și a unor facilități terestre din Albania, dacă este necesar, scrie kathimerini.gr.

Aceasta înseamnă că Turcia se instalează militar pe țărmul albanez, de unde va putea monitoriza Marea Adriatică, Strâmtoarea Corfu și, în corelație cu prezența militară în Libia, coridoarele maritime din Mediterana Centrală. Și, desigur, va reprezenta o amenințare constantă în „coasta” Greciei, cu tot ce ar putea însemna asta în cazul unui nedorit conflict militar în Marea Egee.

Turcia, Italia și Germania își promovează propriile planuri de influență și interese

Toate acestea interesează Grecia ca imagine de ansamblu. Ce fel de Albanie „dorește” să aibă în imediata sa vecinătate: un protectorat al Turciei sau un stat care va fi guvernat de regulile europene și de valorile democratice liberale? Logica indică a doua variantă, iar Grecia pledează în acest sens cu orice ocazie, pentru că, o Albanie europeană este, cu siguranță, de preferat în locul unui satelit islamist al Turciei.

Pe de altă parte, mult trâmbițata „locomotivă” grecească, ce ar trebui să conducă trenul Balcanilor de Vest spre Bruxelles, pare să se fi „blocat” din cauza situației lui Fredi Beleri (primarul de origine greacă ce a câștigat alegerile în orașul albanez Himare, dar care nu și-a putut prelua mandatul, întrucât a fost arestat cu două zile înainte de alegeri, fiind acuzat de cumpărare de voturi n.trad.) și din cauza vetoului pe care Atena a fost nevoită să-l exprime în negocierile de aderare a Albaniei la UE.

Între timp, Turcia, Italia și Germania își promovează propriile planuri de influență și interese în așa-numitul „balcon” balcanic de la Marea Adriatică.

Cine trage sforile

Edi Rama trage sforile, beneficiind de toleranța tacită a europenilor și americanilor, care văd problema lui Beleri ca fiind una bilaterală (Grecia, în schimb, încearcă să pună în discuție cazul Beleri la nivel european drept o problemă a funcționării statului de drept în Albania n.trad.). În zilele următoare se vor decide multe în relațiile dintre Grecia și Albania.

Procurorul de la Tirana a trasat deja soarta lui Beleris, cerând condamnarea acestuia la doi ani și jumătate de închisoare, iar decizia instanței urmează a fi anunțată miercurea viitoare, ziua în care Kyriakos Mitsotakis se va afla întâmplător la Tirana pentru summitul țărilor din Balcanii de Vest cu privire la Ucraina. (Traducerea-Rador)