Fostul ministru al justiţiei, , a dat în judecată în decembrie 2022  trustul de presă „Europa Liberă” și autorul articolului de presă cu titlul „Țară în service. Ororile din închisori. Ce (nu) a respectat România din decizia CEDO privind tortura deținuților”, pentru constatarea „încălcării onoarei, demnității, reputației și vieții private”.

Toader mai ceruse și despăgubiri în cuantum de 2.000.000 lei, retragerea articolului defăimător de pe pagina de internet și de pe paginile de socializare administrate de către Radio Europa Liberă, obligarea pârâților să asigure, pe cheltuiala lor, publicarea hotărârii judecătorești pronunțate în cauză, în două numere consecutive a trei cotidiene cu acoperire națională, inclusiv pe pagina proprie de internet a pârâtei Radio Europa Liberă și de pe paginile de socializare administrate de către pârâta Radio Europa Liberă precum și cheltuielile de judecată.

Cu excepția reducerii despăgubirilor, Tribunalul Iași a admis toate capetele de cerere. Mai jos soluția instanței:

Solutia pe scurt: Admite în parte cererea formulată de reclamantul Tudorel Toader în contradictoriu cu pârâta RADIO EUROPA LIBERĂ - RADIO FREE EUROPE/RADIO LIBERTY, INC. prin reprezentanta sa "RADIO EUROPA LIBERA - REPREZENTANTA ORGANIZAŢIEI NON-PROFIT "RFE/RL, INC" în România şi cu pârâtul Marian Păvălaşc. Constată săvârşirea de către pârâţi a unei fapte juridice ilicite constând în publicarea articolului de presă cu titlul „Ţară în service. Ororile din închisori. Ce (nu) a respectat România din decizia CEDO privind tortura deţinuţilor" pe pagina de internet a pârâtei Radio Europa Liberă - RADIO FREE EUROPE/RADIO LIBERTY, INC. prin reprezentanta sa "RADIO EUROPA LIBERA - REPREZENTANTA ORGANIZAŢIEI NON-PROFIT "RFE/RL, INC" in România şi pe paginile de socializare Facebook şi Twiter, administrate de către pârâta Radio Europa Liberă; Dispune obligarea, în solidar, a pârâţilor la plata unei despăgubiri în valoare de 10.000 lei, pentru prejudiciul creat ca urmare a atingerilor aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei reclamantului.

Obligă pârâta Radio Europa Liberă să retragă articolul defăimător de pe pagina de internet şi de pe paginile de socializare administrate de pârâta Radio Europa Liberă. Obligă pârâţii să asigure, pe cheltuiala lor, publicarea hotărârii judecătoreşti pronunţate în cauza, în două numere consecutive a trei cotidiene cu acoperire naţională, inclusiv pe pagina proprie de internet a pârâtei Radio Europa Liberă şi de pe paginile de socializare administrate de către pârâta Radio Europa Liberă. Obligă pârâţii, în solidar, să achite reclamantului cheltuieli de judecată de 140 lei, reprezentâd contravaloarea taxelor de timbru. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel va fi depusă la Tribunalul Iaşi. Pronunţată, azi, 05.04.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefierului de şedinţă.

Cine se face vinovat de adoptarea Legii Recursului compensatoriu

Toader a explicat în mai multe rânduri care a fost în realitatea parcursul adoptării Legii Recursului compensatoriu, "pe înţelesul tuturor", şi a arătat că actul normativ a fost iniţiat de fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună, avizat favorabil de CSM şi modificat apoi în .

"Concluzionând. Proiectul de lege a fost iniţiat sub guvernarea anterioară. CSM a considerat faptul că pentru a fi efective cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată. Senatul şi-a însuşit propunerea venită de la CSM. Camera Deputaţilor a înlocuit cele 3 zile cu 6 zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare. Ministerul Justiţiei nu a fost de acord cu modificările propuse, luând în considerare şi studiul de impact primit de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Camera Deputaţilor a extins beneficiul şi pentru alte criterii. Curtea Constituţională a fost sesizată în controlul a priori. Ministerul Justiţiei s-a exprimat în sensul că legea este neconstituţională", scria Tudorel Toader în unul dintre mesajele publicate în acest sens.

Fișele senatorilor care susținuseră proiectul erau ușor de identificat și totuși au preferat să îl arate cu degetul pe Toader, culmea cel care se pronunțase în defavoarea legii recursului compensatoriu. Lipseau argumentele concrete bazate pe documente și informații reale.

„Proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat de către guvernarea tehnocrată, faptul că CSM (în componenţa anterioară) l-a avizat şi a propus considerarea zilelor ca fiind executate, că a fost adoptat de parlament, că a intrat în vigoare la scurt timp după ce am devenit ministru şi că studiul de impact nu se face după ce legea intră în vigoare”, a scris fostul ministru al justiției pe Facebook. „trebuiesc asumate de către cei care au iniţiat, cei care au avizat, de către cei care au validat respectiva lege!”, a încheiat acesta.

Cine a adoptat Legea recursului compensatoriu era într-adevăr foarte ușor de verificat, ședința din Parlament fusese și televizată și apărea și pe .

Omisiune sau rea-credință?

Deși toate aceste informații erau cunoscute de către pârâți, mai ales că presa a preluat mesajul fostului ministru al justiției, aceștia au continuat să publice în ianuarie 2022, articolul citat, prin care  se acredita ideea că legea recursului compensatoriu a fost impus de către Tudorel Toader. În timpul procesului, Ministerul Justiției a depus, la solicitarea instanței, dovada adresei înaintate în timpul mandatului lui Toader, cu privire la neconstituționalitatea Legii recursului compensatoriu.

Poziția lui Toader a fost și dovedită. Astfel, în controlul a priori, fiind sesizată pentru neconstituţionalitatea legii, Curtea Constituțională a solicitat punctul de vedere al Guvernului, formulat de către Ministerului Justiție, iar răspunsul Ministerului, la conducerea căruia se afla Toader și poziția acestuia, implicit, au fost foarte clare - Ministerul Justiției s-a exprimat în sensul că legea este neconstituțională, sens în care a fost transmisă către Guvern Adresa de răspuns nr.2/44292 din 7 iunie 2017, în sensul că legea este neconstituţională, iar sesizarea de neconstituționalitate este întemeiată.

Astfel, autorul articolului avea suficiente elemente obiective pentru a nu acredita cu rea credință ideea că Toader ar fi fost cel care a promovat şi susţinut Legea recursului compensatoriu.

De ce nu au indicat cel puțin senatorii care erau mândri de „adoptarea unor măsuri compensatorii pentru niște deținuți care nu beneficiază de condiții proprii de detenție” este greu de înțeles, cert este că în campania de denigrare a lui Tudorel Toader  instanța a dat o primă soluție – Nu a impus Tudorel Toader Legea Recursului compensatoriu.