Evenimentul Zilei > Politica > Tudorel Toader a declanşat operaţiunea „După mine, potopul!”
Tudorel Toader a declanşat operaţiunea „După mine, potopul!”

Tudorel Toader a declanşat operaţiunea „După mine, potopul!”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a reuşit un lucru mai rar întâlnit: să treacă în plan secund anunţul privind începerea procedurilor de revocare a Procurorului General, Augustin Lazăr, printr-o informaţie care nu numai că a dat aripi speculaţiilor, dar l-a şi pus pe preşedintele Klaus Iohannis într-o veritabilă situaţie de şah. La dosarul de candidatură a lui Lazăr pentru funcţia de Procuror General există o rezoluţie de clasare a unui dosar penal care îl viza pe actualul preşedinte. Este vorba despre un dosar în care Iohannis a fost acuzat că în perioada în care era primar la Sibiului că a retrocedat ilegal mai multe proprietăţi din centrul oraşului, printre care şi o grădiniţă. Şi ca spectacolul să fi e maxim, PSD-iştii dau semne că poziţia lui Toader în fruntea ministerului Justiţiei nu mai este sigură, în timp ce liderii ALDE susţin contrariul.

Pentru toate aceste acte şi fapte, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr”, a fost declaraţia cu care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi-a încheiat conferinţă de presă de miercuri seara.

Prin acest anunţ-bombă părea că aceasta va fi subiectul care va fi disecat în următoarele zile. Numai că cinci rânduri din dosarul de evaluare a lui Augustin Lazăr au aruncat lucrurile într-o cu totul altă lumină. „Tot atât de evident este că preşedintele de la acea dată al României, în funcţie şi la acest moment, nu a verificat legalitatea procedurii de numire. (…) Nu cunoaştem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluţie de clasare care privea preşedintele României în funcţie. Am luat doar act de documentele pe le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiţiei”, scrie în argumentaţia lui Toader prin care justifică cererea de revocare a procurorului general.

 

Lovitură pentru preşedinte

Aceste fraze îl aruncă pe actualul preşedinte nu numai într-un posibil conflict de interese la momentul numirii lui Lazăr, dar şi în această perioadă când va trebuie să ia o decizie pe cererea de revocare.

Dacă decizia va fi întârziată, în stilul deja consacrat al actualului preşedinte, se va specula pe bună dreptate că lipsa de decizie este justificată fix de acea rezoluţie de clasare girată de Lazăr din postura de Procuror General adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iuia.

 

Povestea dosarului clasat sub supravegherea lui Lazăr

Dar pentru a înţelege mai bine situaţia trebuie să ne întoarcem în timp, în primăvara anului 2010. În data de 12 mai 2010, Marius Albin Marinescu, care a făcut mai multe plângeri penale pe numele actualului preşedinte, a primit de la procurorul DNA Doru Ţuluş un răspuns la o solicitare prin care era informat că dosarele în care a fost cercat Iohannis au fost clasate. „În referire la solicitările dumneavoastră privind stadiul cercetărilor în care se află dosarele penale nr. 270/P/2006 şi 5/P/2007, vă facem cunoscut faptul că, urmare conexării acestora şi definitivării cercetărilor, în temeiul dispoziţiilor art. 249 (…) prin ordonanţa 270/P/2009 din 24.09.2009 s-au dispus următoarele: scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului Iohannis Klaus Werner pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 248, ind. 1 prevăzută de Codul Penal”, scria în răspunsul primit de Marinescu.

 

Anchetă, închisă în 2010

Numai că în acelaşi răspuns găsim şi rândurile care ne duc la implicarea lui Augustin Lazăr: o parte din cauză a fost a fost disjunsă şi trimisă spre soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Adică o parte din dosar a fost trimis la Alba Iulia, acolo unde Procuror General Adjunct era Augustin Lazăr. Ceea ce nu ştia Marius Albin Marinescu în mai 2010 era faptul că dosarul ajuns la Alba fusese clasat la rândul său încă din data de 17 februarie 2010. În rezoluţia de clasare scrie: „neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de neglijenţă în serviciu faţă de făptuitorii Iohannis Klaus Wernes, în calitatea de primar al Municipiului Sibiu, Nicola Iordan, în calitate de Secretar al Primăriei Municipiului Sibiu, Giura Mircea, Ţanea Maria, Irimie Corneli şi Tuluc Gheorghe, toţi în calitate de membrii ai Comisiei Locale Sibiu de aplicare a legii nr. 10/2001”.

Rezoluţia este semnată de procurorul Cornel Herlea, al cărui superior era în acea perioadă Augustin Lazăr. Aceasta este cel mai probabil rezoluţia despre care a vorbit Tudorel Toader miercuri seara. Referitor la acest dosar, Augustin Lazăr a făcut un scurt comentariu în anul 2016: „Noi am soluţionat o multitudine de dosare în care s-au dat multe soluţii referitoare la o multitudine de persoane, unele şi publice. Toate au fost legale şi temeinice. Orice soluţie poate fi contestată”.

 

Acuzat că a retrocedat ilegal o grădiniţă

În respectivul dosar, Klaus Iohannis a fost acuzat că a retrocedat ilegal mai multe imobile în centrul Sibiului la începutul anilor 2000. Cea mai gravă acuzaţie se referă la faptul că printre imobilele retrocedate se afla şi o grădiniţă, fiind interzis prin lege ca o unitate de învăţământ să fie retrocedată în natură. Interesant este faptul că dosarul respectiv a fost închis nu pentru lipsa vinovăţiei, ci pentru că faptele s-au prescris. Asta în condiţiile în care dosarul a fost plimbat mai bine de doi ani între mai multe parchete. Dosarul a fost deschis în anul 2007 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.

La începutul anului 2008, procurorii sibieni au declinat ancheta către Parchetul General, condus în acea perioadă de Laura Codruţa Kovesi, care l-a direcționat către DNA, condus de Daniel Morar. După un an şi jumătate, DNA a clasat o parte din dosar şi a disjuns celaltă parte către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, unde a fost în februarie 2010 pentru prescrierea faptelor.

 

Situaţie imposibilă

Aceasta este povestea dosarului despre a cărui rezoluţie de clasare se găseşte la dosarul de candidatură a lui Augustin Lazăr la conducerea Parchetului General. Ceea ce naşte cele mai multe speculaţii este motivul pentru care Lazăr a depus un astfel de document la dosarul său de candidatură, în condiţiile în care nici măcar nu era o anchetă finalizată direct de el, ci de un subordonat.

Speculaţiile merg de la acuzaţia de şantaj până la cea de trafic de influenţă. Dar dezvăluirea lui Toader este şi mai importantă pentru ceea ce se întâmplă în aceste zile. Pentru că o amânarea a revocării va reaprinde discuţiile despre dosarul lui Iohannis clasat sub conducerea lui Augustin Lazăr, cea mai importantă fiind aceea că decizia sa este influenţată de închiderea dosarului penal.

 

Iohannis sare în apărarea lui Lazăr

Un prim semnal l-a dat ieri preşedintele Klaus Iohannis care a anunţat că revocarea Procurorului General este „neadecvată”. Președintele i-a cerut lui Tudorel Toader să plece de urgență de la conducerea Ministerului Justiției în urma cererii de revocare a lui Augustin Lazăr. Șeful statului a susținut că acțiunea ministrului este un nou asalt asupra Justiției. „Cererea ministrului Justiției este complet neadecvată și de natură să genereze neîncredere în sistem și îngrijorare în rândul partenerilor noștri europeni. Modul în care ministrul a prezentat public raportul este unul tendențios și denotă intenția acestuia de a subordona politic procurorii”, a transmis ieri preşedintele. Iohannis a primit imediat replica de la ministrul Justiţiei, care a scris pe pagina sa de Facebook: „Nimic nou sub soare. Preşedintele ne spune mai întâi faptul că nu îl va revoca pe A. Lazăr apoi va citi raportul primit de la Ministerul Justiţiei!”.

Liderul PSD, îngrijorat de motivele revocării Procurorului General

Cea mai interesantă declaraţie făcută ieri de liderul PSD se referă fix la revocarea lui Augustin Lazăr. „Sunt foarte îngrijorat de procedura de revocare, sunt îngrijorat de această procedură de revocare mai ales când am văzut şi eu care sunt motivele din acest raport”, a afirmat Liviu Dragnea.

El a răspuns astfel când a fost întrebat despre mesajul Comisiei Europene, transmis prin purtătorul de cuvânt, potrivit căruia CE se declară „îngrijorată” de procedura declanşată pentru revocarea procurorului general şi va cuprinde toată situaţia din România privind justiţia în următorul raport privind MCV. „Eu nu-mi pun speranţe în revocarea unora sau altora, cred că e o greşeală ca un om să-şi pună speranţă în revocarea unora sau altora, nu”, a spus liderul PSD. „Decizia este la domnul preşedinte Iohannis, din câte înţeleg”, a adăugat el.

Despre informaţiile apărute în spaţiul public cum că propunerea de revocare a lui Lazăr ar fi „o condiţie” pentru ca ministrul Justiţiei să-şi păstreze portofoliul şi a venit din partea sa şi a altor social-democraţi, liderul PSD a reacţionat: „Este o minciună, cu ce vă fundamentaţi dumneavoastră această minciună?”.

După ce un reporter i-a răspuns că el a avut atacuri la adresa procurorului general, Dragnea a replicat: „Niciodată eu nu am spus că Lazăr trebuie să plece de acolo, dar dumneavoastră aţi făcut o afirmaţie că Tudorel Toader a fost condiţionat de mine sau de partid că poate rămâne în Guvern doar dacă declanşează această procedură de revocare. Care sunt argumentele dumneavoastră pentru că, de fapt, este o afirmaţie destul de gravă?”. Liderul PSD a respins, apoi, categoric faptul că ar fi făcut presiuni pentru schimbarea lui Lazăr din funcţie.

 

Marţi, 13 noiembrie: ziua când CSM va analiza cererea de revocare

Solicitarea lui Tudorel Toader privind revocarea lui Lazăr va fi dezbătută de către secţia pentru procurori din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) abia peste trei 3 săptămâni, în data de 13 noiembrie, care pică într-o zi de marţi. „Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit ca solicitarea ministrului Justiţiei de avizare a revocării din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Augustin Lazăr să fie analizată în şedinţa din data de 13 noiembrie, ora 10,00”, a anunţat, ieri, CSM. Avizul motivat va fi înaintat Ministerului Justiţiei la data de 21 noiembrie. Potrivit legii, ministrul Justiţiei poate cere revocarea din funcţie a şefului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru procurori a CSM dă un aviz consultativ, iar decizia o ia şeful statului.

 

Schimb de replici în coaliţia de guvernare pe tema remanierii lui Toader

Revocarea lui Augustin Lazăr a intrat în linie dreaptă odată cu anunţul ministrului Justiţiei, dar în acelaşi timp a intrat în joc şi postul lui Tudorel Toader.

Primul care a lansat tema remanierii ministrului a fost pesedistul Florin Iordache, cel pe care l-a înlocuit Toader în februarie 2017. „Exact ca la domnul Lazăr, fără îndoială şi domnul Toader va fi evaluat. Cine îl evaluează pe domnul Toader? Doamna prim-ministru. Eu aştept opinia doamnei prim-ministru. A făcut şi foarte multe lucruri bune domnul Toader, a făcut şi lucruri mai puţin bune, cum ar fi spre exemplu legislaţia care cred eu că trebuia asumată întâi de minister şi apoi – nu de parlament. Dacă ne uităm la cea mai importantă legislaţie din ultima perioadă, cea care vizează legile justiţiei, cele trei, sau codurile, cred că aici Ministerul Justiţiei trebuia să fie mai pro-activ”, a declarat Florin Iordache, la numai câteva ore de la conferinţa de presă a lui Toader.

El susţine că dacă ar fi fost ministru al Justiţiei, ar fi implementat deciziile Curţii Constituţionale. De asemenea, Iordache a susţinut, ieri, pentru EVZ, că postul de ministru al Justiţiei aparţine PSD, dar că decizia de remaniere este a premierului Viorica Dăncilă.

ALDE îl apără pe Toader

Iordache a primit ieri replica din partea deputatului Andrei Gerea (ALDE). „Din punctul meu de vedere şi al colegilor din ALDE, această abordare este greşită, deoarece rolul Parlamentului este tocmai acela de a dezbate şi adopta legile care guvernează România”, a afirmat Gerea. El a amintit că Ministerul Justiţiei a trimis Parlamentului propunerile de modificare a Codurilor penale, însă Parlamentul a fost cel care a decis modul în care sunt modificate şi a subliniat că „propunerile ministerului nu au fost declarate neconstituţionale”. „Consider că acţiunile împotriva abuzurilor, împotriva protocoalelor şi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor trebuie realizate cu echilibru, atenţie şi inteligenţă, nu în logica forţei şi conflictului.”, a adăugat Gerea.

 

Nevoia de a continua cu un ministru apolitic

Declaraţiile deputatului ALDE au fost întărite ieri şi de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. „Principiile pe care ALDE le propune urmăresc să restabilim un echilibru, în care românii indiferent de tabără să recâștige încrederea în Justiție și convingerea că aceasta nu este folosită ca instrument de eliminare a adversarilor politici incomozi. Propuneri cum sunt: un ministru de Justiție expert, fără carnet de partid, concomitent cu restrângerea puterilor Președintelui în procedura de numire a procurorilor sunt garanții privind limitarea implicării factorului politic”, a spus ieri Tăriceanu sugerând că îl susţine în continuare pe independentul Tudorel Toader la conducerea ministerului Justiţiei.

Dragnea, ironic cu președintele Senatului

El a fost contrat ironic de liderul PSD, Liviu Dragnea care a spus: „În ceea ce priveşte un ministru fără carnet de partid la Justiţie, vorbeam cu colegii mei astăzi, se tot insistă ca domnul Tudorel Toader să devină o problemă, noi nediscutând pe acest subiect în partid până de curând, dar suntem obligaţi să începem să discutăm despre asta. Nu vreau să caracterizez această propunere că e bună sau rea, dar chiar îmi aduc aminte că am avut un ministru fără carnet de partid la Justiţie, doamna Raluca Prună, şi s-a dovedit că a fost un ministru probabil bun din moment ce este o idee care este susţinută”. Preşedintele PSD a mai spus că dacă situaţia ministrului Justiţiei va fi discutată la începutul săptămânii viitoare, când va avea o discuţie cu premierul Viorica Dăncilă.