Justitie
Tudor Giurgiu, după eșecul DNA în dosarul CNC: Opt ani de procese pentru o faptă care nu a existat
Din cuprinsul articolului
Regizorul și producătorul Tudor Giurgiu a criticat public sistemul judiciar, după ce trei angajați ai Centrului Național al Cinematografiei au fost achitați la opt ani de la declanșarea unui dosar DNA. „Au fost ani pierduți, bani risipiți și o speță ridicolă”, spune cineastul.
Un dosar care a ținut opt ani în instanță
Regizorul și producătorul Tudor Giurgiu a vorbit public despre unul dintre cele mai controversate episoade care au implicat cinematografia românească în ultimul deceniu — dosarul DNA deschis în 2016 împotriva unor angajați ai Centrului Național al Cinematografiei (CNC).
După opt ani de anchete, audieri și termene amânate, instanța a decis achitarea celor trei inculpați, stabilind că „fapta nu există”.
Cineastul, care a fost martor în dosar, a rememorat pe rețelele sociale contextul în care procurorii anticorupție au pornit ancheta și a acuzat abuzuri și lipsă de logică juridică în modul în care cazul a fost construit.
DNA, Sursă foto: Facebook
„Un raport penibil, o anchetă absurdă”
Potrivit lui Tudor Giurgiu, ancheta a început după un raport întocmit de Corpul de Control al premierului, care a acuzat nereguli la finanțarea unor producții cinematografice. Pe baza acelui raport, procurorii au deschis un dosar penal, considerând că angajații CNC ar fi comis abuz în serviciu pentru că nu au solicitat returnarea fondurilor în cazurile în care producătorii depuneau filmele finalizate cu întârziere.
„Au fost inculpați trei angajați ai CNC pentru pretinse fapte de corupție. După nenumărate înfățișări, amânări și reluări de la zero, acum câteva zile, cei trei au fost achitați. Fapta nu există”, a scris Giurgiu.
El a explicat că așa-zisele abuzuri se refereau la situațiile în care producătorii lansau filmele în festivaluri internaționale înainte de a depune copia finală la CNC — o practică obișnuită în industrie, justificată de calendarele de distribuție sau de termenele impuse de competițiile internaționale.
„Unde era corupția?”
Giurgiu a ironizat modul în care procurorii au interpretat legea:
„Conform unui articol formulat inept în lege, dacă producătorul nu respecta un termen din contract, i se puteau cere toți banii înapoi, chiar dacă filmul era deja lansat. Iar angajații CNC erau considerați corupți pentru că nu au cerut toți banii înapoi, deși filmele aduceau prestigiu României și câștigau premii.”
În opinia regizorului, ancheta a fost o risipă de timp și resurse publice: „Opt ani au plimbat instanțele dosarul ăsta inutil și degeaba. Oamenii au trăit cu sechestru pe bunuri, au plătit avocați și au fost chinuiți de un dosar absurd.”
„Despre justiție, independență și responsabilitate”
În finalul mesajului, Giurgiu a făcut o paralelă între acest caz și dezbaterile actuale privind statutul magistraților și proiectul de lege privind pensiile speciale.
„Desigur, despre asta nu se discută. Doar despre deficit de judecători, despre nevoia de a fi ‘independenți’, ‘speciali’ și beneficiari financiari ai propriilor decizii în instanțe. Sper ca rațiunea să învingă și proiectul legii pensiei magistraților să treacă odată. Pentru că societatea îl așteaptă.”
Postarea regizorului a stârnit numeroase reacții în mediul cultural, unde mulți cineaști au semnalat, de-a lungul anilor, nevoia de clarificare a legislației privind finanțările publice pentru filme și protejarea funcționarilor care lucrează în instituții de cultură, adesea prinși între interpretări juridice contradictorii.
