Social
Tribunalul București obligă trei jurnaliști la despăgubiri uriașe. UZPR: Efectele pot reduce presa la tăcere
Sursa foto: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) consideră că hotărârea pronunțată de Tribunalul București, prin caretrei jurnaliști au fost obligați la plata unor despăgubiri în cuantum de milioane de lei, ridică o problemă majoră pentru funcționarea liberă a presei în România.
„Fără a comenta corectitudinea soluției pe fond , aspect care ține exclusiv de controlul instanțelor superioare , UZPR subliniază că dimensiunea acestor despăgubiri depășește cazul concret și transmite un mesaj cu potențial de intimidare generalizată. Potrivit organizației, nu mai este vorba doar despre răspunderea unor jurnaliști, ci despre riscul ca întreaga presă să fie redusă la tăcere”, se arată în comunicatul UZPR.
UZPR: Nu doar jurnaliștii sancționați sunt afectați
UZPR arată că, atunci când sancțiunea pentru un demers jurnalistic atinge asemenea proporții, efectul depășește cadrul individual. Organizația atrage atenția că astfel de situații pot genera un mecanism de descurajare sistemică, în care teama devine normă profesională: „Nu doar jurnaliștii sancționați sunt afectați, ci și cei care, observând consecințele unor astfel de hotărâri, ar putea evita subiecte sensibile, investigații sau critici legitime. Organizația descrie acest fenomen ca pe o limitare indirectă a libertății de exprimare, produsă nu prin interdicție, ci prin frică”.
Sancțiunile primite de Victor Ciutacu și colegii săi
Reamintim că jurnalistul Victor Ciutacu a anunțat, luni, că a pierdut în primă instanță procesul intentat de Asociația „Dăruiește Viață”, precum și de fondatoarele acesteia, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu: „Voi avea de dat, în solidar cu România TV, dacă sentința rămâne definitivă, 500.000 lei organizației non-guvernamentale și câte 250.000 lei celor două doamne, plus cheltuieli de judecată (peste 200.000 euro). În același dosar sunt vizați și colegii săi Ioan Korpos și Liviu Alexa.
Victor Ciutacu. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Avertisment privind „chilling effect”-ul
Uniunea avertizează că sancțiuni de acest tip riscă să producă exact efectul pe care legislația europeană încearcă să îl prevină: un „chilling effect” profund, în care presa nu mai este liberă, ci precaută până la autocenzură: „Situația este cu atât mai relevantă cu cât apare înainte de 7 mai 2026, termenul-limită pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1069.
Documentul european are ca obiectiv protejarea jurnaliștilor împotriva acțiunilor judiciare abuzive menite să îi intimideze sau să îi reducă la tăcere”. UZPR mai arată că, în loc ca acest moment să marcheze consolidarea protecției libertății de exprimare, apar soluții judiciare care, prin amploarea sancțiunilor, pot produce un efect contrar spiritului directivei.
Solicitările UZPR către autorități
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România solicită autorităților:
– să acorde o atenție sporită principiului proporționalității în cauzele care privesc activitatea jurnalistică; – să accelereze implementarea mecanismelor prevăzute de Directiva anti‑SLAPP; – să asigure un cadru real de protecție pentru exercitarea libertății presei.
„Libertatea presei nu se pierde doar prin cenzură directă, ci și atunci când costul exercitării acestei libertăți devine atât de mare încât puțini și-l mai pot permite”, a mai transmis UZPR.
