Tribunalul Bacău motivează condamnarea lui Ionel Arsene. Baronul de Neamț a primit o sentință de opt ani și patru luni

Tribunalul Bacău motivează condamnarea lui Ionel Arsene. Baronul de Neamț a primit o sentință de opt ani și patru luni

Ionel Arsene a fost condamnat în acest an, în luna aprilie, la opt ani și patru luni de închisoare pentru fapte de corupție. Președintele Consiliului Județean Neamț a fost trimis în judecată în urmă cu aproximativ patru ani. Judecătoarea Daniela Donighevici Rusu, de la Tribunalul Bacău, l-a condamnat pe 6 aprilie 2022 pentru trei fapte de trafic de influență.

Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, a fost condamnat pe 6 aprilie 2022 la opt ani și patru luni de închisoare. După aproximativ patru ani de a trimiterea dosarului în instanță, judecătoarea Daniela Donighevici Rusu, de la Tribunalul Bacău, l-a găsit vinovat pentru trei fapte de corupție, notează justnews.ro.

În motivarea sentinței, judecătoarea Tribunalului Bacău afirmă că „săvârșirea de către inculpatul Arsene Ionel a infracțiunii de trafic de influență rezultă din coroborarea declarației martorului denunțător, a proceselor-verbale de redare a dialogurilor ambientale purtate la datele de 29.06.2017, 23.08.2017 și 23.09.2017 (interceptate și înregistrate în baza mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în dosarul nr.xxxxx al Direcției Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău și folosite în prezenta cauză în temeiul art.142 alin.5 C.pr.pen.), a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada iunie – decembrie 2015 (interceptate și înregistrate în baza mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în dosarul xxxxx al Direcției Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău și folosite în prezenta cauză în temeiul art.142 alin.5 C.pr.pen.), a înscrisurilor atașate la dosar precum și a declarațiilor martorilor”.

În ceea ce privește dosarul cu privire la atribuirea contractului pentru școala Icușești, instanța a apreciat că „mijloacele de probă demonstrează, dincolo de orice dubiu atât solicitarea lui Arsene Ionel adresată lui xxxx de a-i fi subcontractate lucrările de tâmplărie cât și influența exercitată de Arsene Ionel asupra reprezentantului autorității contractante, pentru atribuirea contractului de achiziție publică către SC xxxx SRL. În plus, este de necontestat că firma deținută de V.P. a primit de la SC xxxx SRL suma de 150.000 lei urmare a înțelegerii frauduloase convenite”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Cum motivează Tribunalul Bacău condamnarea lui Ionel Arsene

O altă faptă pentru care a fost condamnat președintele Consiliului Județean Neamț este cu privire la comisionul pentru fondurile alocate către Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.). Cu privire la această acuzare, instanța a remarcat că, „din declarațiile martorilor, coroborate cu convorbirea telefonică a celor doi din data de 08.09.2015 rezultă solicitarea formulată de Arsene Ionel privind remiterea unui comision din valoarea fondurilor ce urmau a fi alocate de A.N.A.R.; aceste mijloace de probă coroborate cu presiunile și insistențele inculpatului asupra lui xxxx pentru a demara procedurile și de a efectua demersuri în exercitarea atribuțiilor sale de secretar de stat în vederea materializării acestor alocări de fonduri dovedesc, dincolo de orice dubiu, interesul material ilicit urmărit de Arsene Ionel; din înregistrările ambientale a discuțiilor purtate de Arsene Ionel cu xxxx, rezultă că cel dintâi, realizând caracterul ilicit al acțiunilor sale, și-a luat măsuri de precauție deosebite: părăsirea spațiilor în care erau telefoanele mobile, purtarea discuțiilor în toaletele unor locații publice, în șoaptă și pe crearea în mod intenționat a unui zgomot ambiental – pornirea uscătorului de mâini -, toate acestea în scopul evident de a nu putea fi înregistrate dialogurile purtate”.

Judecătorul a remarcat că toate depozițiile de martori date în cursul urmării penale au fost menținute și la instanța de judecată. Prin urmare, pe tot parcursul procesului penal, probatoriu acumulat a fost menținut și este în măsură să susțină învinuirea inculpatului, întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de care este acuzat. Toate aceste argumente, bazate pe mijloace de probă administrativă au fost de natură să convingă instanța de faptul că „prezumţia de nevinovăţie a acestui inculpat a fost demontată”.

Avocații au invocat excepția necompetenței materiale a instanței

Judecătorul a mai amintit în motivare că, la ultimul termen de judecată, apărătorii aleși ai inculpatului au invocat excepția necompetenței materiale și după calitatea persoanei a Tribunalului Bacău, apreciind că potrivit art. 40 alin.1 C.pr.pen coroborat cu art. 48 alin.1 C.pr.en. competentă să judece cauza pendinte este Înalta Curte de Casaţie şi Justiție, având în vedere că inculpatul a demisionat din funcția de parlamentar din cursul anului 2016.

Chestiunea competentei materiale a instanței a fost analizată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Neamț în cele două încheieri prin care s-a dispus începerea judecății: încheierea din data de 30.05.2018 nr. 93 a Judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Neamţ, încheiere ce a rămas definitivă prin respingerea contestației formulate de inculpat împotriva acestei încheieri, de către Curtea de Apel Bacău, la data de 28.06.2018; și încheierea din 09.10.2018, prin care judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probatoriului și sesizării instanței, dispunând începerea judecății. Aceasta a rămas definitivă odată cu respingerea contestației formulate de inculpat, de către Curtea de Apel Bacău, prin încheierea din 23.11.2018, încheiere prin care se constata corecta sesizare a instanței.

Ceea ce s-a dorit a demonstra prin acest rezumat, – a mai remarcat instanța de judecată – a fost tocmai faptul că această excepție a fost invocată de 6 ori, de fiecare dată a fost analizată de instanțe, soluțiile fiind de respingere a ei și constatare a legalei competențe de soluționare a cauzei de către tribunal și nu de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile în care nu s-au modificat în niciun fel încadrările juridice.