Perspectivele Inițiativei celor Trei Mări după reuniunea de la București

Perspectivele Inițiativei celor Trei Mări după reuniunea de la București Sursa foto: Arhiva EVZ

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a produs schimbări radicale în geopolitica est-europeană ale căror consecințe le întrevedem, cu preocupare, dar le vom simți efectiv în următorii ani.

Inițiativa celor Trei Mări (I3M) a fost gândită ca o turnantă, mai ales pe segmentul fluxurilor comerciale și energetice, care să conecteze, pe verticală, țările din sudul și nordul arealului din estul Uniunii Europene. În același timp, trebuia să le anuleze dependența energetică de Rusia și să contracareze expansiunea Moscovei spre vest. 

Agresiunea Rusiei în Ucraina schimbă regulile jocului geopolitic

Componenta economică era elementul central al narativului inițial, conceptualizat mai ales la București și Varșovia dar, în ultimul an, structura în discuție s-a transformat într-un gen de nucleu al unei entități geopolitice cu șanse reale să devină o structură solidă și bine definită pe termen lung. Aderarea Greciei la recentul summit de la București și includerea Moldovei și anterior, a Ucrainei între parteneri, demonstrează aserțiunea de mai sus și faptul că I3M își consolidează poziția în eșafodajul general euro-atlantic.

În primele decenii ale acestui mileniu, s-a dezvoltat sistemul de conexiuni dintre vechii membri NATO și UE și cei noi, din centrul și estul Europei. Prea puțin însă, s-a făcut pentru crearea de legături între aceștia din urmă. Funcționau cele stabilite în timpul CAER și Tratatului de la Varșovia dar toate urmăreau o direcție orizontală care, de fapt, era expresia vizibilă a dependenței și controlului celor ,,mici’’ de către ,,fratele mai mare’’ - Uniunea Sovietică.

Ne puteți urmări și pe Google News

Chiar după aderarea la UE, lucrurile s-au urnit destul de greu iar ,,esticii’’ au remarcat că solidaritatea comunitară înceta acolo unde interesele celor ,,vechi și mari’’ nu se suprapuneau intereselor noilor veniți. Proiectul Nord Stream I și II, de exemplu, arăta foarte clar că securitatea energetică a Germaniei era mai importantă decât vocea critică a Poloniei. De fapt la Polonia doream să ajung.  

Fazele evoluției I3M

Documentându-mă pentru pentru un studiu privind rolul actual și viitor al Varșoviei în Europa de Est - în contextul conflictului din Ucraina - am revăzut o lucrare mai veche, din 2014, publicată de două importante think tank-uri - Atlantic Council din Washington  și Central Europe Energy Partners (Bruxelles) - sub titlul Completing Europe.

Axată pe problematica energiei, transporturilor și telecomunicațiilor în Europa Centrală și de Est, într-o nouă arhitectură, lucrarea ar putea fi considerată matricea teoretică a Inițiativei celor Trei Mări care a luat naștere un an mai târziu. Inițiativa era americană. Dincolo de Atlantic s-a văzut exact cum stau lucrurile și care este pericolul pentru estul Europei. Despre această chestiune am scris un articol apărut în urmă cu câteva luni în publicația noastră.

Dată fiind experiența istorică cu imperialismul ruso-sovietic, elitele politice de la București și Vilnius, în primul rând -  dar și din alte capitale din estul UE - au îmbrățișat ideea președinților Andrzei Duda (Polonia) și Kolinda Grabar-Kitarovic (Croația) privind lansarea inițiativei în discuție la care au aderat - cu excepția Austriei - statele cu un trecut totalitarist.

Natural, ca principal sponsor politic, Statele Unite - lider incontestabil al ,,politicii mărilor’’ (talassopolitica) la nivel mondial -  au susținut ideea intoarcerii la 90 de grade a magistralelor de transport din formula est-vest pe axa nord-sud. În plus, noile magistrale urmau să ajungă în zonele cu resurse energetice din Mediterana Centrală și Orientală și spre nordul Africii. Războiul din Ucraina a schimbat întrucâtva planurile inițiale accelerând implementarea unor proiecte prin care să se acorde sprijin material Kievului pe segmentele militar și civil, în ambele sensuri.

La recenta reuniune de la București, acest aspect a fost exprimat cu claritate mai ales în contextul includerii Greciei - nou hub energetic în contextul reorientării spre nord a fluxului de hidrocarburi gazoase  -  în organizație și creșterii rolului portului Constanța în exportul de cereale ucrainene. Ca să nu mai vorbim de via Carpathia - magistrală rutieră care va lega porturile Klapeida (Lituania) și Salonic (Grecia) - sau calea ferată Rail2 Sea între Gdansk (Polonia) și Constanța. 

După București, noi perspective...

La reuniunea din capitala României, președintele A. Duda preciza: ,,războiul din Ucraina, nevoia de a livra în țara vecină și de a-i exporta produsele pentru a o ajuta să funcționeze ca stat, au arătat cât de importante sunt conexiunile de infrastructură în Europa Centrală și cât de importantă este cooperarea între țările noastre’’. Despre ,,noul concept’’ geopolitic din această parte a Europei a vorbit președintele Klaus Iohannis care a arătat că ,,includerea Greciei în Inițiativă demonstrează atractivitatea acesteia dar și potențialul în agregarea fondurilor de dezvoltare a infrastructurii strategice în regiune’’. Care fonduri nu sunt puține, dar despre ele o să vorbim altădată.

În noua formulă dimensională stabilită la București și anterior la Riga - Ucraina a primit statutul de partener asociat la summitul din capitala Letoniei, în iunie 2022 - I3M se consolidează ca entitate complementară procesului de extindere a Uniunii Europene devenind, într-o accepțiune restrânsă, element extern al Alianței Nord-Atlantice dacă ținem seama de Noul Concept, lansat anul trecut la reuniunea de la Madrid.

În plus, I3M ar putea deveni un ,,model operativ regional’’, un gen de factor pilot în contextul susținerii politicii de contracarare a extinderii influenței Chinei în sudul și estul Europei.

De asemenea, dacă ținem seama de sensibilitatea situației în ,,coridorul’’ dintre Marea Baltică și Marea Neagră - consolidat prin aderarea Suediei și Finlandei la NATO - dimensiunea de securitate a I3M crește în importanță egalând-o pe cea care reprezenta obiectivul primordial al organizației, respectiv conectivitatea și dezvoltarea economică.

Extinderea matricei securitare a I3M are însă și o altă consecință, mai puțin vizibilă și mult mai puțin comentată de analiști: rolul minor acordat Germaniei - hegemonul economico-comercial al zonei - puțin interesată în participarea la pocesul politic și de apărare privind garantarea securității statelor din regiune. Pentru a înțelege semnificația reală a acestei chestiuni trebuie să privim în primul rând spre Washington și să urmărim acțiunile Poloniei pe linia obținerii primordialității politice și militare pe segmentul de nord al I3M.

Va urma reconstrucția Ucrainei și Varșovia știe că dacă va fi primus inter pares în acest proces, va avea aceeași calitate și ulterior, când va asigura întregul sistem de conexiuni al Kievului cu Uniunea Europeană. Sau aproape...dacă România va ști să-și adjudece partea la care are dreptul.