Evenimentul Zilei > Social > Tratamentul toxicomanilor, dat de Boc pe mâna poliţiei
Tratamentul toxicomanilor, dat de Boc pe mâna poliţiei

Tratamentul toxicomanilor, dat de Boc pe mâna poliţiei

Guvernul a restructurat Agenţia Naţională Antidrog şi a trecut-o în subordinea poliţiei. Specialiştii susţin că, în lupta cu stupefiantele, România revine la stadiul de acum zece ani.

Agenţia Naţională Antidrog (ANA) trece din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), în cea a poliţiei şi va fi reorganizată. Aşa prevede o ordonanţă de urgenţă a guvernului Boc care va intra în vigoare luni.

Executivul condus de Emil Boc şi-a motivat această decizie, contestată acum de specialişti, prin faptul că, în structura actuală, atât ANA, cât şi Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane sau Centrul de Cooperare Poliţienească (intrate şi ele în ograda poliţiei) ar crea „dificultăţi în ceea ce priveşte funcţionarea optimă a MAI”.

Medicii şi reprezentanţii societăţii civile consideră, la unison, că trecerea ANA la poliţie reprezintă o catastrofă pentru combaterea consumului de droguri în România. „Este o tragedie, este cea mai proastă soluţie care se putea găsi pentru restructurarea ANA şi care întoarce România în timp cu zece ani”, susţine Eugen Hriscu, psihiatru la Centrul de Asistenţă a Adicţiilor „Alexandru Obregia”, din Capitală.

Opinia acestuia este împărtăşită chiar de unii dintre subordonaţii ministrului Dan Nica. „E drept că o bună bucată de timp, sub conducerea lui Pavel Abraham, ANA se transformase într-un «cimitir al elefanţilor», în care şi-au găsit refugiul multe cadre considerate fie inutile, fie prea «pătate» pentru a mai activa în poliţie. E la fel de adevărat că unele dintre campaniile agenţiei s-au dovedit a fi doar un bun prilej de a arunca banii pe fereastră. Însă, cu toate acestea, toxicomanii au beneficiat de tratament, numărul in fracţiunilor comi se de aceştia a scăzut constant în ultimii ani, iar mulţumită programelor de schimb de seringi a fost evitată o epidemie de SIDA sau de hepatită C”, au recunoscut aceştia.

Confidenţialitatea medicpacient, grav încălcată

În opinia psihiatrului Eugen Hriscu, una dintre cele mai grave probleme este aceea că executivul a creat acum toate pârghiile pentru încălcarea gravă a confi denţialităţii medic-pacient.

„În toate centrele de tratament pentru toxicomani, aflate până acum în subordinea ANA, există fişe personale ale celor pe care i-am tratat. Spre exemplu, avem dependenţi de heroină care au furat mult timp din maşini pentru a-şi procura doza zilnică, dar nu au fost prinşi niciodată de poliţie. Astfel de informaţii sunt cuprinse în fişele acestor oameni, pentru că ne ajutau pe noi să ştim cum să-i tratăm şi să creştem medical. Pe lângă istoricul infracţional şi datele personale ale pacientului, fişele conţin numere de telefon, adrese şi date ale prietenilor acestora. Toate aceste documente şi informaţii vor fi, de acum, la liberul acces al domnilor poliţişti care fac razii, care intră însoţiţi de mascaţi în casele consumatorilor, care reţin narcomani aflaţi în tratament cu metadonă. ANA garanta confidenţialitatea medic-pacient, care, prin această restructurare este grav încălcată şi se poate «lăsa» cu procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a explicat Hriscu.

Potrivit acestuia, poliţiştii de la Crimă Organizată au încercat de multe ori să intre în posesia acestor fişe, însă medicii au avut baza legală să-i respingă. „Nu vom mai putea invoca acest lucru, atâta vreme cât centrele se transformă în unităţi de poliţie”, a conchis specialistul. Opinia acestuia este împărtăşită şi de specialiştii din cadrul ANA, care consideră că, prin decizia executivului, apare o gravă incompatibilitate: în primul rând, poliţia are datoria să combată consumul de droguri (considerat infracţiune şi pedepsit de legea românească cu până la 5 ani de închisoare), în timp ce medicii şi psihologii care lucrează în Agenţie aveau datoria să-i asiste pe toxicomani şi să găsească pentru aceştia alternative la pedeapsa închisorii.

Proiecte de 22 de milioane de euro, pe apa sâmbetei

„Pe lângă cei 1.000.000 de euro pe care ANA trebuia să-i primească, anul acesta, de la bugetul de stat pentru programe (înfiinţarea unor noi centre pentru dependenţii de droguri şi alcool şi cercetări privind consumul), am reuşit să atragem deja fonduri europene însumând 5.000.000 de euro pentru reducerea consumului de stupefiante. Pe lângă asta, avem în evaluare la Comisia Europeană alte proiecte prin care am mai putea atrage încă 17.000.000 de euro. Toţi aceşti bani erau destinaţi tratamentului toxicomanilor şi reinserţiei sociale a acestora, pentru că, în acest moment, avem de aproape două ori mai mulţi consumatori pe listele de aşteptare, decât în centre”, au precizat surse din ANA. În opinia acestora, centrele antidrog nu pot fi desfiinţate, dar nici nu pot funcţiona în cadrul poliţiei. La rândul lor, oficialii poliţiei susţin că au luat în calcul să integreze „aparatul central” al ANA (specialiştii care se ocupă de proiecte, de studii şi cercetări privind consumul) în Institutul de Prevenire a Cri mi nalităţii.

Cât despre centrele de tratament, acestea ar putea fi trecute în subordinea Ministerului Sănătăţii. Dacă oficialii acestei instituţii nu acceptă, mai există varianta transferului centrelor la ad mi nistraţiile locale. Există însă edili, precum cel al sectorului 4 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, care au pledat, şi în campania electorală, pentru desfiinţarea centrelor.

RISCURI

Explozie de infracţiuni şi epidemii

Potrivit specialiştilor, reducerea investiţiilor în tratamentul toxicomanilor sau desfiinţarea centrelor de tratament ar crea mari probleme în sistemul social şi în cel de sănătate. Pe de-o parte, numărul tâlhăriilor, comise, în mare parte, de dependenţii de droguri în căutare de bani pentru doza zilnică va exploda, susţin aceştia. Pe de altă parte, lipsa programelor de schimb de seringi ar duce la o epidemie de hepatită C, în condiţiile în care România ocupă un loc frun taş în Europa la acest capitol, iar mulţi bolnavi provin din rândul toxicomanilor. „Apoi, există riscul să ne confruntăm cu ex trem de multe cazuri de infectare cu HIV, în condiţiile în care toxicomani sănătoşi ar ajunge să se injecteze cu seringi folosite de cei bolnavi. Cât de mare este pericolul? Pe fruntea acestor oameni, în mare parte tineri de până în 30 de ani, care intră în contact cu per soane sănătoase, care au re la ţii sexuale cu persoane sănătoase, nu scrie: «Am hepatită C sau sunt infectat cu HIV»”, explică medicii.

CONDAMNAREA NU E O SOLUŢIE

Consumatorii de heroină, „bombe HIV” în penitenciare

„Poliţiştii s-au încăpăţânat dintotdeauna să pună accent pe combaterea consumului de droguri, şi nu pe prevenire şi tratament. Este o problemă de mentalitate. Autorităţile nu ţin însă cont de faptul că, arestând mulţi consumatori de droguri, nu faci decât să transferi o problemă din comunitate în puşcărie, agravând-o. Motivul: creşti acolo o piaţă de consum şi trafic. Este drept însă că, astfel, tu, poliţie, scapi de această problemă şi o arunci în ograda Ministerului Justiţiei”, spune Valentin Simionov, director executiv al Romanian Harm Reduction Network (Reţeaua de Reducere a Riscurilor).

Organizaţia este partenerul ANA şi al Asociaţiei Române Anti- SIDA într-un program de testare HIV-SIDA, gratuită, a toxicomanilor aflaţi după gratii. „În cursul programului, deţinuţii dependenţi de heroină primesc atât seringi de unică folosinţă pentru tratament (o parte a programului «Schimb de seringi»), cât şi prezervative”, susţin reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Potrivit acestora, de testare HIV gratuită vor beneficia, până la sfârşitul acestui an, toţi cei 9.000 de deţinuţi care au declarat, la încarcerare, că sunt consumatori de droguri.


STUDIU. Seringile folosite în comun fac ca virusul HIV să se răspândească
rapid în rândul consumatorilor de droguri


36 de deţinuţi, infectaţi cu HIV

Problema este însă că, în închisorile din România – unde se mai vând încă stupefiante – există şi consumatori nedeclaraţi, care-şi procură singuri seringile sau le împrumută pe cele folosite deja de colegii de celulă.

De altfel, zeci de seringi folosite la injectarea heroinei, aparate de ras, lame şi aparate improvizate pentru tatuat – considerate de medici „adevărate surse de contaminare, prin intermediul cărora deţinuţii se expun infectării cu virusul HIV” – au fost confiscate doar la ultima serie de „controalefulger” organizate în penitenciare de inspectori ai ANP şi poliţişti.

„17.000 de deţinuţi nu vor bene ficia de testare gratuită, iar seringile cu urme de heroină au fost găsite chiar asupra unora dintre ei”, au precizat oficialii ANP.

Şase noi cazuri de SIDA, descoperite anul trecut

Şi asta, în condiţiile în care în spitalele-penitenciar din România 36 de deţinuţi se află în acest moment sub tratament antiretroviral. „Şase dintre aceştia au fost diagnosticaţi cu infecţie HIV/ SIDA doar anul trecut”, au arătat oficialii ANP. (Amalia Derscariu)

OPINIA MEDICILOR

Seringile, modalitate sigură de infectare

Potrivit specialiştilor, folosirea în comun cu persoane infectate de ace şi seringi nesterilizate este o modalitate sigură de infectare cu HIV. De altfel, ultima campanie derulată în România de Ministerul Sănătăţii şi Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate arată că cele mai frecvente cazuri de infectare cu HIV se întâlnesc în rândul consumatorilor de heroină. Concret, sângele unei persoane infectate poate rămâne pe ac sau pe seringă, virusul pătrunzând astfel direct în sângele celui care va folosi această seringă. Singura modalitate de prevenţie o reprezintă seringile sterile, distribuite gratuit de medici sau de reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale dependenţilor de droguri. (Amalia Derscariu)

9.000 este numărul toxicomanilor din penitenciarele româneşti