"Atât serviciile de informaţii, cât şi forţele navale trebuie să fie pregătite să participe la acţiuni care transformă în realitate cele stabilite la nivel politic la summit-ul NATO şi, printre altele, aş face remarca legată de cele două fregate, a căror program de modernizare, dar şi programul de întreţinere au devenit un soi de Fata Morgana: ţi se pare că le ai în faţă, se alocă resursă în fiecare an, dar nu se întâmplă nimic", a accentuat acesta.

"Atenţionez în mod deosebit asupra nevoii unor decizii rapide în ceea ce priveşte cele două fregate, care trebuie să intre rapid şi în program de întreţinere, dar şi în programul de continuare a modernizării şi a creşterii capabilităţilor lor de ripostă dacă este nevoie", a continuat Băsescu.

"Aş vrea să fiu foarte bine înţeles, nu ne pregătim să ripostăm la nu ştiu ce atacuri cu cele două fregate. Vizăm capacitatea noastră de ripostă ca o formă de descurajare a oricui gândeşte că liniile maritime de interes pentru România ar putea fi obiectul unor atacuri teroriste sau al unor disfuncţionalităţi", a adăugat Traian Băsescu.

Traian Băsescu: Americanii vor proteja România

Traian Băsescu a declarat că scutul american antirachetă va proteja România. "Este vorba despre scutul antirachetă complementar celui american. Acest scut NATO va proteja România împotriva eventualelor atacuri cu rachete balistice din Orientul Mijlociu", a susţinut Traian Băsescu. Declaraţia vine după ce săptămâna trecută, Alianţa Nord-Atlantică, întrunită la Bucureşti, a decis să construiască un scut antirachetă pentru a proteja flancul sud-estic al Europei.

Pe plan intern, şeful statului a spus că, din păcate, an de an constată aceleaşi neîmpliniri, acelaşi deficit în achiziţiile de tehnică nouă, aceleaşi constrângeri bugetare la Ministerul Apărării. "Este o constatare pe care am facut-o şi anul trecut, şi acum doi ani, şi acum trei ani şi mi-aş dori mult să nu o mai facem şi anul viitor", a spus şeful statului.

În ceea ce priveşte bugetul Ministerului Apărării, Băsescu s-a referit la problema ridicată de premier care a explicat ca o parte semnificativă din bugetul instituţiei, de 60%, este alocat cheltuielilor de personal şi asistenţei sociale. "Nimeni nu poate concepe ideea îmbunătăţirii acestor procentaje prin reducerea cheltuielilor cu pensiile, cu salariile", a spus preşedintele.

Marea problemă este, potrivit acestuia, alocarea insuficientă uneori pentru achiziţiile de tehnică nouă. "Cer Ministerului Apărărării, Statului Major General, să depună un efort major în îndeplinirea programelor de achiziţie a armatei. Nu mai putem tolera de la an la an raportările aproape nevinovate, cu zâmbetul pe buze, şi care arată şi un oarecare nivel de dezinteres că iarăşi nu ne-am realizat programul de achiziţii", a declarat Traian Băsescu.

Tăriceanu vrea accelerarea procedurile de achiziţie pentru dotarea armatei

Premierul a cerut Ministerului Apărării să accelereze procedurile de achiziţie a echipamentelor pentru dotarea armatei, arătând că Guvernul va aproba în regim de urgenţă hotărârile care reglementează operaţiunea, după emiterea avizelor.
           
El a arătat, la bilanţul Ministerului Apărării pe 2007, că tehnica de luptă este depăşită şi că trebuie achiziţionate acele echipamente necesare pentru înzestrarea armatei, care să nu oblige ulterior Executivul la corecţii bugetare majore.
           
Mai mult, Tăriceanu a cerut Ministerului Apărării să asigure "o structură mai flexibilă" a cheltuielilor bugetare, în sensul utilizării fondurilor cu prioritate pentru dotarea armatei.

Meleşcanu: "În 2007 s-a continuat procesul de modernizare a armatei"

Ministrul Apărării Teodor Meleşcanu a precizat că activitatea instituţiei în 2007 s-a concentrat pe îndeplinirea programului de guvernare, optimizarea capacităţilor de apărare, participarea la politica europeana de securitate şi cooperare şi angajarea în lupta anti-teroristă. Activitatea Ministerului Apărării s-a desfăşurat în contextul aderării la Uniunea Europeană, al participării la operaţiunile NATO, dar şi al organizării Summit-ului Alianţei Nord-Atlantice la Bucureşti.

"În ceea ce priveşte participarea României la teatrele de operaţiuni, ţara noastră a trimis 4.000 de militari. Anul trecut, doi militari au căzut la datorie şi 20 au fost răniţi", potrivit bilanţului prezentat de Meleşcanu.

Ministrul Apărării a ţinut totodată să sublinieze că "în anul 2007 s-a continuat procesul de modernizare a armatei".

Şedinţa de bilanţ a MApN a început cu o ceremonie în cadrul căreia preşedintele şi premierul au dat mâna cu 17 militari care au fost răniţi în teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan.

De asemenea, la şedinţă sunt prezenţi ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, precum şi numeroşi oficiali ai armatei. 
           
În şedinţa de astăzi a fost analizată activitatea Armatei atât în teatrele de operaţii, cât şi din punct de vedere al procesului de înzestrare cu tehnică militară performantă.  Reuniunea de bilanţ a Ministerului Apărării are loc la doar patru zile de la terminarea Summit-ului Alianţei Nord Atlantice.

Vom reveni cu amănunte.

Citiţi şi:

Şpagă de 9,5 milioane de euro în cazul "Fregate pentru România"

Fregate scumpe, şpaga pe măsură

România, sub scutul antirachetă

ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 14:45