Luni, de la ora 20:00, o parte din candidații la alegerile prezidențiale au participat la prima dezbatere după 10 ani, făcând afirmații - multe greșite - despre problemele României.

Dezbaterea electorală a început cu afirmații false

Imediat după ce a început dezbaterea, în primele minute, Ludovic Orban își anunță retragerea în favoarea Elenei Lasconi, dar jurnalistul EVZ, Dan Andronic a sesizat imediat manevra mediacă și a transmis: „Ce circ prost la Digi 24! Retragerea lui Orban a fost planificată pentru dezbaterea asta. Iar burtiera care apărut concomitent cu anunțul lui Orban îmi arată că UM Digi 24 este din nou în dispozitiv. Caracatița lui Coldea încearcă să-și facă jocul…

P.S. Într-un dispreț total față de ceilalți candidați prezenți, UM difuzează o singură burtieră cu majuscule: ORBAN SE RETRAGE ÎN FAVOAREA LUI LASCONI”

În continuare, candidații la președinție au răspuns provocărilor și întrebărilor moderatorilor și a publicului care au transmis mesajele lor online.

În timpul întregii dezbateri factual.ro a făcut o verificare a afirmațiilor făcute de candidații la președinție, și a făcut cunoscute rezultatele sale.

Iată mai jos, câteva din verdictele date de situl care a verificat afirmațiile candidaților prezidențiali, date în timpul dezbaterii.

Afirmație greșit atribuită lui Winston Churchill

În minutul 22:45, Kelemen Hunor a afirmat următoarele: „Haideți să clarificăm chestiunea cu Churchill totuși. Când se făcea bugetul de război, Churchill îl chema pe ministrul de finanțe și îl întreba de unde tăiem banii. Și el a zis de la cultură. Și zice Churchill: Atunci de ce mai facem război?”

Verdictul dat de factual.ro: FALS

La câteva secunde după ce Elena Lasconi a citat în mod fals un citat atribuit lui Winston Churchill, conform site-ului de fact-checking PolitiFact, Kelemen Hunor a reprodus aceeași informație falsă sub o formă modificată.

În mod real, sursa celor de la PolitiFact, the Churchill Project de la Hillsdale College, a declarat că nu au găsit vreo mențiune a unei astfel de afirmații în peste 15 milioane de cuvinte publicate de Churchill în discursuri, documente, scrisori, articole sau cărți.

George Simion, afirmație trunchiată cu privire la PIB-ul pentru educație

În minutul 23:03, candidatul la președinție George Simion a declarat că „Nu poți să ai, cu 2,1% din PIB alocat educației în 2023, un alt rezultat decât cel dezastruos din prezent, pe care îl prezentați dumneavoastră. Când media europeană este de 4,7%. Eu nu vorbesc despre acei 6% asumați de toate formațiunile politice acum 10 ani, 15 ani”.

Verdictul dat de factual.ro: TRUNCHIAT

Această a mai fost verificată și în trecut, iar rezultatul a fost că „Suma alocată educației în 2023, conform Ministerului Educației, este de 3,2% din PIB, nu de 2,1%. Media europeană, în 2022 (ultimul an unde sunt disponibile statistici despre acest aspect pe Eurostat), nu în 2023, a fost, într-adevăr, de 4,7% din PIB”.

România și-a asumat în 2011, prin Legea educației naționale, să investească 6% din PIB pentru educație.

Simion, afirmații false despre orașele Caracal, Jibău, Săcaj și Babadag

Tot George Simion, în minutul 22:30 a declarat: „Și văd realitatea din Caracal, din Jibou, din Săcălaz și din Babadag. și vreau să vă zic că, într-adevăr, aceste… localități sunt uitate, nu avem școală, nu avem spital, nu avem profesori, nu avem cadre medicale”. 

Verdictul dat de factual.ro: FALS

Factual.ro, a arătat că „În Caracal, spre exemplu, există două licee tehnologice (aici și aici), iar anul acesta au fost angajate 25 de cadre didactice. De asemenea, există o creșă și un spital municipal unde lucrează 98 de medici.

În localitatea Jibou există două licee și o școală gimnazială. Spre exemplu, în Liceul Lucian Blaga lucrează 40 de cadre didactice dintre care 3 sunt profesori metodiști.

În acest oraș funcționează un spital municipal unde lucrează 14 medici primari și specialiști.

În comuna Săcălaj sunt 3 școli și o grădiniță, un centru de permanență, două cabinete medicale și unul stomatologic.

În Babadag există un spital orășenesc cu 67 de paturi. În această localitate există un liceu, două școli și o grădiniță”.

Ludovic Orban, afirmație falsă că ar fi doar cinci procurori DIICOT

În minutul 21:56,  Ludovic Orban, spune: „(…) lupta împotriva reţelelor pe traficanţi de droguri, lupta pe bune, nu ce se întâmplă de ani buni în România, în care sunt poliţişti dealer de droguri, în condiţiile în care nu ai, de exemplu la DIICOT, decât cinci procurori specializaţi în instrument”. 

Verdictul dat de factual.ro: TRUNCHIAT

Expertul Factual pe legislație a făcut o analiză asupra organigramei, în legătură cu declarația lui Orban. Acesta a declarat că „în cadrul DIICOT funcționează mai multe secții specializate în combaterea infracționalității, precum Secția de combatere a criminalității organizate și Secția de combatere a traficului de droguri. În cadrul Secției de combatere a traficului de droguri sunt organizate trei servicii: pentru trafic intern, transnațional și stradal. Conform informațiilor publice disponibile pentru anul 2023, această secție dispunea de 39 de posturi. În prezent, nu putem ști câte dintre aceste posturi sunt ocupate de procurori, deoarece acestea pot fi fie ocupate, fie vacante.

Astfel, declarația lui Ludovic Orban este trunchiată, deoarece numărul și atribuțiile procurorilor sunt complexe din punct de vedere al responsabilităților, iar numărul acestora depășește cu siguranță cinci procurori”.

Lasconi, afirmații false despre ANAF

Elena Lasconi în minutul 55:25  a declarat că: „În primul rând, ANAF nu își face treaba. În primul rând pentru că ANAF nu dorește să digitalizeze această instituție (…) De ce nu se digitalizează? Un soft poate să găsească tot felul de probleme în sistem”

Verdictul dat de factual.ro: PARȚIAL ADEVĂRAT

Deși ANAF are un rol important în recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupție, în acest proces nu sunt implicați mai mulți actori. Procurorul sau judecătorul sunt cei care se asigură că bunurile în cauză nu sunt distruse sau sustrase de la urmărire, așa cum se arată în art. 249 din Codul de procedură penală.

Instanța este cea care dispune ca măsuri de siguranță și confiscarea specială a bunurilor și confiscarea extinsă, potrivit art. 112 din Codul Penal.

„De identificarea, administrarea bunurilor sechestrate și de valorificarea lor, numai în anumite cazuri se ocupă ANABI, agenție a Ministerului Justiției, iar măsurile dispuse de instanță se înscriu în Cartea funciară și Registrul Național de Publicitate Mobiliară.

După soluționarea definitivă a dosarului penal, executarea silită se realizează de Ministerul Finanțelor prin ANAF (art. 1 din OG 14/2007). În ceea ce privește digitalizarea, există deja o reformă inclusă în PNRR care vizează digitalizarea ANAF. Procesul este unul slab, dar el se află în desfășurare”, conform factual.ro.

Lasconi, lupta cu traficul de droguri intră în atribuțiile președintelui

Tot Elena Lasconi în min. 21:59 declară că: „(…) ceea ce sigur intră în competenţa preşedintelui, e vorba de luptă împotriva traficului de droguri, fiindcă asta înseamnă pericol la adresa populaţiei şi la securitatea naţională şi aici nu se poate să nu constatăm că, fără complicitatea celor de la vamă şi a celor de la poliţie, nu am fi ajuns la acest nivel, unde suntem în acest moment la fiecare colţ la liceu că o să cumperi”.

Verdictul dat de factual.ro: TRUNCHIAT

Factual.ro afirmă că „din perspectiva securității naționale, președintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte și funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În octombrie 2023 președintele Klaus Iohannis a condus o ședință a CSAT în care s-a clasificat consumul de droguri drept amenințare a valorilor de securitate națională.

În aceeași ședință s-a constituit un grup de lucru interinstituțional cu scopul prevenirii și al combaterii eficiente a riscurilor generate de traficul și consumul de droguri, sub coordonarea Guvernului României.

Deși președintele poate lua parte la inițiative strategice și la stabilirea priorităților în materie de securitate națională, implementarea măsurilor rămâne în sarcina instituțiilor guvernamentale și a organelor de aplicare a legii.

Un exemplu ar fi Agenția Națională Antidrog, a cărei misiune este de a dezvolta strategii din domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri. În același timp, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism are atribuții privind combaterea infracțiunilor de trafic de droguri”.

Mircea Geoană, afirmații false cu privire la învățământul dual

În minutul 22:11, Mircea Geoană a declarat că: „Școala românească astăzi produce, de fapt, copii care nu sunt pregătiți pentru meseriile viitorului. Trebuie o discuție cu sectorul privat. Și, așa cum se întâmplă în Canada, învățământ dual nu doar la nivel preuniversitar, ci și la nivel universitar, cum se întâmplă în țările dezvoltate. Învățământ dual, inclusiv universitar, în care sectorul privat să lucreze cu tinerii noștri, să le ofere joburi și diplome care să aibă sens, nu niște bucăți de hârtie fără valoare”.

Verdictul dat de factual.ro: FALS

România are în acest moment în implementate programe de învățământ dual la nivel superior, în parteneriat cu diverse centre universitare.

Metodologia de funcționare a învățământului dual a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial anul acesta.

Prima formă de învățământ dual superior a fost deja inaugurată la Oradea (avem implicate atât licee cât și Universitatea din Oradea) în baza apelului lansat de către Ministerul Educației.

Astfel, declarația lui Mircea Geoană este falsă întrucât avem în dezvoltare programe de învățământ dual superior accesibil studenților.

Geoană, afirmații despre criteriul minim de performanță

Tot Mircea Geoană în minutul 21:28 a afirmat că „România este singurul stat european care n-are un criteriu minim de performanță în sectorul public”. 

Verdictul dat de factual.ro: FALS

OUG 57/2019 stabilește o serie de criterii de performanță. Ordonanța are și o metodologie care stabilește cum se verifică aceste criterii.

Criteriile de performanță pot fi:

• eficacitatea funcționarului public în rezolvarea problemelor de serviciu atribuite;
• inițiativă în soluționarea acestora, capacitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru deciziile luate;
• respectarea și implementarea soluțiilor hotărâte de superiorul ierarhic;
• abilități de sinteză, analiză și dorința continuă de autoperfecționare profesională, etc.

Simion, afirmații false despre ambulanțe

George Simionîn minutul 21:51 declară: „Sistemul de sănătate trebuie regândit în ceea ce priveşte ambulanțele. Trebuie să ne hotărâm ce vrem pentru că nu sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii”.

Verdictul dat de factual.ro: FALS

Conform Ministerului Sănătății, atât serviciile de ambulanță județene, cât și serviciul de Ambulanță București-Ilfov, se află în subordinea acestuia.

Simion confundă serviciul de ambulanță cu SMURD, care nu este în subordinea Ministerului Sănătății, ci în subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care la rândul său, este în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Mircea Geoană, afirmații despre creșterea economiei

În minutul 21:02 Mircea Geoană a făcut declarația următoare: „A crescut economia de 4,5 ori de când ne-am integrat”.

Verdictul dat de factual.ro: TRUNCHIAT

PIB-ul a crescut de două ori; 5.3 este PIB-ul pe cap de locuitor

Conform datelor Băncii Mondiale, din 2004 și până în 2024, PIB-ul a înregistrat o creștere chiar mai mare, de 5,3 ori, iar în cazul PIB-ului pe cap de locuitor, de 7,4 ori. Declarația lui Mircea Geoană a mai fost verificată de către Factual.ro .

Lasconi, afirmații eronate despre Articolul 5 din NATO

În minutul 20:30, Elena Lasconi afirmă: „Pentru înzestrare armată, ca să ne putem pregăti, pentru că chiar și în cazul… În cazul în care ar fi încălcat articolul 5 din NATO, aia ar însemna că noi trebuie să ne înarmăm. Să rezistăm cel puțin 30 de zile”

Verdictul dat de factual.ro: FALS

Articolul 5 din Tratatul Nord-atlantic nu menționează nicăieri termenul de 30 de zile de așteptare în cazul în care România ar fi atacată militar de o altă țară.

Articolul 5 se referă la ajutorarea imediată de către țările membre NATO  în cazul unui atac armat din partea unei alte țări.

Geoană afirmă că cheltuielile cu statul român sunt de aproape 39% din PIB

Mircea Geoană, afirmă în minutul 20:14: „Cheltuielile cu statul român, de aproape 39% din PIB”.

Verdictul dat de factual.ro: TRUNCHIAT

Într-adevăr cheltuielile cu statul sunt aproape de cifra menționată de candidat, însă este printre cele mai mici din UE.

„Situația cheltuielilor cu statul o găsim publicată pe INS, în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene. În acest context, România se plasează pe penultimul loc în anul 2023, printre cele mai mici cheltuieli, de 37,15%. Polonia, țară pe care Mircea Geoană o dă exemplu deseori și este comparabilă cu România, avea 47,63% din PIB cheltuieli publice în 2023”, declară cei de la Factual.

Geoană, afirmații false cu privire la corupția din Polonia

Mircea Geoană în minutul 20:35 : „Modelul polonez este interesant (…) au terminat cu… cu corupția”

Verdictul dat de factual.ro: FALS

Conform barometrului corupției al Transparency.org, Polonia se afla, în 2023, pe locul 47 din 180 în clasamentul celor mai corupte state din lume. Această poziție arată că Polonia este departe de a eradica corupția. România, în același an, ocupa într-adevăr un loc și mai slab, respectiv locul 63 din 180.

Lasconi, afirmații false despre fondurile europene pe care le-a atras

Elena Lasconi afirma în minutul 43:53 că: „Am atras fonduri europene cât e bugetul orașului pe 40 de ani”.

Verdictul dat de factual.ro: FALS

E o informație pe care Lasconi a mai declarat-o și cu alte ocazii, iar cei de la Factual au demontat-o.

Ei au arătat, că în timpul mandatelor Elenei Lasconi, primăria condusă de ea a primit efectiv fonduri europene în valoare de 35,6 milioane de lei (35.627.822,67 lei).  Este exagerată afirmația că această valoare ar fi cât bugetul municipiului pe o perioadă de 40 de ani.