Peste treizeci de tablouri au fost pictate în ultimele patru zile în Timişoara şi 12 au fost adunate într-o expoziţie inedită.
Într-o vreme în care arta are poate cea mai slabă căutare, dată fiind perioada de mare criză economică, Fundaţia Rubin din Timişoara scoate de la naftalină un stil artistic exploatat intens cu zeci de ani în urmă şi trimite artiştii în stradă. Proiectul „Tabăra de Pastel Urban“ s-a derulat de joi până ieri-seară, când lucrările au fost expuse pe simezele Papillon Cafe, în Piaţa Unirii, unde vor sta până pe 21 noiembrie. O a doua expoziţie a Taberei de Pastel Urban este planificată la Atelierul de Urbanism al Primăriei Municipiului Timişoara, la finele anului.
„E important ca timişorenii să fie conştienţi că au pictori, sculptori şi alţi artişti printre ei şi cred că, şi din acest punct de vedere, tabăra şi-a atins scopul“, susţine plasticianul Sorin Nicodim. „Participanţii la această primă ediţie a Taberei de Pastel Urban reprezintă nume sonore de pe scena artistică timişoreană: Costin Brăteanu, Marcel Breilean, Horia Bojin, Constantin Duma, Suzana Fântânariu, Sorin Nicodim şi Constantin Răducan“, argumentează Diana Popovici, coordonator de proiecte în cadrul fundaţiei.
Se caută peisaje urbane Cei şase plasticieni şi fotograful au pornit pe străzi în căutarea inspiraţiei, cu şevaletul sub braţ şi pastelurile în cutie. „Există cerere pentru peisaje urbane şi am ales această tehnică pentru că e foarte accesibilă“, spune Roxana Petre, directorul Rubin. Artiştii au luat oraşul la pas şi s-au pus pe desenat în faţa trecătorilor. „Marele câştig e că am devenit vizibili“, susţin aceştia. Unii au ales să coloreze clădiri din Centrul Istoric, alţii au vrut să vadă ce monumente de arhitectură i-ar interesa pe concetăţenii lor, dar întrebarea lor a primit un răspuns stereotip - „mallul“. Alţii au lucrat în pastel peisaje urbane clasice. „Mă bucur că se face o astfel de recuperare a tehnicii pastelului, care a intrat de ceva timp într-un con de umbră“, ne-a declarat pastelistul Marcel Breilean.
Printre artiştii provocaţi să pasteleze Timişoara s-a aflat şi un sculptor, invitat special pentru a da o altă interpretare peisajului urban. Horia Bojin a fost pentru cele patru zile ale taberei atracţia oraşului. El a imortalizat în pastel malul Begăi, astfel că a avut parte şi de mirarea pietonilor de pe podul peste canal, şi de „indiscreţia“ pescarilor, şi de mirarea amorezilor care au găsit pe traseul lor de plimbare un artist.
„Au dat de mine, şi nebărbierit şi cu pastelu-n mână“, povesteşte artistul pentru care tabăra a fost o mare provocare. „De regulă, când ies pe stradă văd volume; de data asta a trebuit să fac ceva ce n-am mai făcut din studenţie, să desenez, să urmăresc culorile, să mă manifest bidimensional“, a declarat Horia Bojin. FINALITATE Etalon pentru brandul oraşului Scopul taberei, explică artistul Costin Brăteanu, curator al expoziţiei, este unul de a imprima în memoria colectivă a timişorenilor imagini clare pentru oraş. „Proiectul a generat crearea de imagini-etalon reprezentative pentru oraşul de pe Bega, Fundaţia Rubin dorind să aibă astfel un aport la consolidarea brandului oraşului prin promovarea dimensiunii artistice a Timişoarei“, a declarat Brăteanu. Pastelurile, instrumentele care au dat şi numele genului de tablouri, sunt creioane de pictură, moi, realizate din culori pulverizate amestecate cu talc şi gumă arabică.
Recomandările noastre
