Numeroase studii arată că un consum moderat de cafea are efecte benefice asupra sănătății. Ultimele certetări trag, însă, și un semnal de alarmă. Cafeaua, consumată în exces,  poate avea efecte ireversibile asupra creierului.

Consumul a șase sau mai multe cești de cafea pe zi este asociat cu un volum mai mic al creierului și cu un risc de demență cu 53% mai mare în comparație cu un consum ușor de cafea (1-2 cești pe zi), potrivit rezultatelor unui studiu de amploare.

"În ceea ce privește consumul de cafea, moderația este cheia, iar nivelurile deosebit de ridicate de consum pot avea efecte adverse pe termen lung asupra creierului. Aceste noi date sunt îngrijorătoare și este necesar să se efectueze alte studii atent controlate pentru a clarifica efectele cafelei asupra creierului”,  a declarat unul dintre autorii studiului, Elina Hypponen, doctor în științe, profesor de epidemiologie nutrițională și genetică și director al Centrului australian pentru sănătate de la Universitatea din Australia de Sud.

Cafeaua, un stimulent puternic

Cafeaua este un stimulent puternic al sistemului nervos și se numără printre cele mai populare băuturi nealcoolice. Unele cercetări anterioare sugerează că aduce beneficii creierului, dar studii recente arată că poate avea și efecte negative.

Pentru a investiga, cercetătorii au examinat datele din U.K. Biobank, un studiu epidemiologic prospectiv pe termen lung, care cuprinde peste 500.000 de participanți cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani, care au fost recrutați în 22 de centre de evaluare din Regatul Unit între martie 2006 și octombrie 2010, potrivit medscape.com.

În timpul evaluării inițiale, au fost colectate informații cu ajutorul unor chestionare cu ecran tactil, interviuri verbale și examinări fizice care au implicat colectarea de probe de sânge, urină și salivă. Un substudiu imagistic a fost încorporat în 2014, al cărui scop a fost de a efectua imagistică prin rezonanță magnetică cerebrală, cardiacă și corporală pentru 100.000 de participanți.

Cercetătorii au efectuat analize privind rezultatele bolii pentru 398.646 de participanți pentru care erau disponibile informații privind consumul obișnuit de cafea. Analizele privind volumul creierului au fost efectuate la 17.702 participanți pentru care erau disponibile date valide de imagistică cerebrală.

Participanții au raportat consumul de cafea în cești pe zi. Cercetătorii au grupat consumul de cafea în șapte categorii: non-băutori, băutori de cafea decofeinizată și băutori de cafea cu cofeină care au consumat mai puțin de 1 ceașcă, 1-2 cești, 3-4 cești, 5-6 cești și mai mult de 6 cești pe zi.

Categoria de referință a fost reprezentată de cei care au consumat 1-2 cești pe zi, mai degrabă decât de cei care s-au abținut de la cafea, deoarece persoanele care se abțin sunt mai susceptibile de a avea o stare de sănătate suboptimală.

"Compararea sănătății celor care beau cafea cu sănătatea celor care aleg să se abțină de la cafea va conduce, de obicei, la impresia unui beneficiu pentru sănătate, chiar dacă nu ar exista unul", a declarat Dr. Hypponen.

Cercetătorii au obținut volumele totale și regionale ale creierului din subsolul studiului de imagistică prin RMN începând la 4-6 ani după evaluarea inițială. Ei au accesat informații despre demența și accidentul vascular cerebral incident folosind date din asistența medicală primară, dosarele electronice de sănătate la internarea în spital, registrele naționale de decese și condițiile medicale auto-raportate.

Covariatele au inclus factori socio-economici, de sănătate și alți factori, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și ceai, activitatea fizică, evenimentele stresante din viața de zi cu zi și indicele de masă corporală.

Cercetătorii au constatat că a existat o asociere inversă liniară între consumul de cafea și volumul total al creierului (beta complet ajustat pe ceașcă, -1,42; interval de încredere de 95%, de la -1,89 la -0,94), cu modele consistente pentru materia cenușie, materia albă și volumele hipocampale.

Nu au existat dovezi care să susțină o asociere cu volumul de hiperintensitate a materiei albe (WMH) (beta -0,01; IC 95%, -0,07 la 0,05).

Consum mai mare de cafea, risc mai mare

Analiza a evidențiat, de asemenea, o asociere neliniară între consumul de cafea și șansele de demență (P neliniaritate = 0,0001), cu șanse ușor mai mari observate la persoanele care nu beau cafea și la cele care beau cafea decofeinizată și cu creșteri mai notabile pentru participanții din cele mai mari categorii de consum de cafea în comparație cu cei care beau cafea ușoară.

După ajustarea pentru toate covariatele, raportul de șanse de demență în rândul persoanelor din categoria de consum de cafea a fost de 1,53 (IC 95%, 1,28-1,83). După ajustări complete, asocierea dintre consumul mare de cafea și accidentul vascular cerebral nu a fost semnificativă, deși "nu putem exclude un efect slab", a spus Dr. Hypponen.

"Pentru grupul cu cel mai mare consum de cafea, datele susțin o asociere care poate fi între 0% și 37% mai mare decât șansele de accident vascular cerebral după ajustarea completă", a adăugat ea.

Persoanele cu risc de hipertensiune arterială pot dezvolta "senzații neplăcute" și pot înceta să mai bea cafea înainte de apariția unui eveniment advers grav, a spus Dr. Hypponen. Într-un studiu anterior, ea și colegii ei au arătat că cei care au o tensiune arterială mai mare din punct de vedere genetic tind să bea mai puțină cafea decât omologii lor fără această afecțiune.

"Acest tip de efect ar putea fi de așteptat să limiteze în mod natural efectele adverse ale cafelei asupra riscului de accident vascular cerebral", a declarat Dr. Hypponen.

Șansele au rămas ridicate pentru participanții care beau mai mult de 6 cești/zi după ce cercetătorii au luat în calcul calitatea somnului. Nu au existat diferențe de risc între bărbați și femei sau în funcție de vârstă.

O examinare a consumului de ceai, care conține adesea cofeină, nu a arătat o asociere cu volumul creierului sau cu șansele de demență sau de accident vascular cerebral.

"Nu știm dacă diferența dintre asocierile observate pentru consumul de cafea și ceai reflectă diferența dintre consumul de cofeină aferent sau o altă explicație, cum ar fi deshidratarea sau efectele care operează prin intermediul colesterolului din sânge. Deși cauzalitatea inversă este posibilă, nu există niciun motiv să credem că este relevantă pentru rezultatele studiului. Dovezile genetice sugerează un rol cauzal al unui consum mai mare de cafea asupra riscului de apariție a bolii Alzheimer. În plus, rezultatele unui studiu clinic susțin asocierea dintre un aport mai mare de cofeină și un volum mai mic al materiei cenușii”, a explicat Dr. Hypponen.

Mecanismele care leagă consumul de cafea de volumul creierului și de demență nu sunt bine stabilite. Cu toate acestea, Dr. Hypponen a menționat că cafeina a fost utilizată pentru a induce apoptoza în studiile privind cancerul, folosind celule gliale.

"Mai mult, s-a sugerat că receptorii de adenozină, care mediază multe dintre efectele cofeinei în creier, influențează eliberarea de factori de creștere, care, la rândul lor, pot avea o influență asupra proliferării astrocitelor și a angiogenezei în creier", a spus ea.

Unele tipuri de cafea conțin cafestol, care crește colesterolul din sânge și poate avea efecte adverse prin mecanisme conexe, a spus Dr. Hypponen.

Mecanismul poate implica, de asemenea, deshidratarea, care poate avea un efect nociv asupra creierului. Studiul a sugerat o corelație între deshidratare și consumul ridicat de cafea. "Bineînțeles, dacă este așa, este o veste bună, deoarece atunci putem face ceva în acest sens, pur și simplu bând puțină apă de fiecare dată când bem o ceașcă de cafea", a spus ea.

Un motiv pentru a reduce consumul de cafea?

Comentând rezultatele, Walter Willett, MD, DrPH, profesor de epidemiologie și nutriție la Harvard T. H. Chan School of Public Health, Boston, a declarat că studiul este amplu și destul de bine realizat.

"Acesta ridică întrebări cu privire la o creștere a riscului de demență cu șase sau mai multe cești de cafea pe zi", a declarat Dr. Willett. "În același timp, oferă asigurări cu privire la lipsa efectelor adverse ale cafelei pentru cei care consumă trei sau patru cești pe zi și o creștere mică a riscului, dacă există, cu cinci cești pe zi”