Ministrul de externe Teodor Baconschi crede că politica europeană de coeziune trebuie să continue, iar tentaţiile populiste depăşite, deoarece noile state membre nu sunt o povară pentru UE.

Într-un interviu acordat EVZ, şeful diplomaţiei române spune că toate instituţiile statului trebuie să-şi facă treaba pentru a înlătura scepticismul ţărilor care au blocat aderarea României la zona Schengen. Teodor Baconschi crede că rata de absorbţie a fondurilor UE trebuie ameliorată pentru a putea să pretindem menţinerea anvelopei financiare alocate României, în viitorul buget comunitar.

EVZ: Domnule ministru, aţi fost de curând la Paris, unde aţi evocat o variantă de compromis pentru Schengen, aderarea în etape. Luni, la Bucureşti, ministrul francez de interne a vorbit despre sprijinul ce ar putea fi oferit de poliţiştii europeni colegilor români la graniţă. Ce variantă alegem? Teodor Baconschi: Vizita la Paris a dovedit că parteneriatul strategic funcţionează, că relaţia bilaterală nu se reduce la subiectul Schengen şi că dacă avem un punct litigios pe agendă trebuie să găsim împreună soluţii. De aceea, vizita ministrului de interne francez a fost extrem de importantă. Dânsul a stabilit împreună cu ministrul Traian Igaş o agendă de consolidare a cooperării poliţieneşti. Va fi dublat efectivul de poliţişti români care lucrează în Franţa, în acelaşi timp s-a acceptat primirea în frontieră a unor experţi francezi sau din alte state membre, care să conlucreze cu colegii români pentru a îmbunătăţi calitatea controlului de frontieră.

În spiritul celor convenite când am fost la Paris, vom discuta chestiunea Schengen nu într-un grup ad-hoc - state critice, plus România şi Bulgaria –, ci cu reprezentanţii tuturor statelor membre. Există o dezbatere despre Schengen - cum putem îmbunătăţi sistemul. Noi nu vedem ameliorarea controlului la frontierele externe ale UE prin închiderea unor portiţe între statele membre în caz de aflux migraţionist, ci mai degrabă prin degajarea unor reguli mai stricte pe care să le respecte toată lumea.

În acelaşi timp suntem pregătiţi să degajăm o soluţie de compromis. E totodată important ca şi instituţiile româneşti, plus clasa politică, parlamentul, să se manifeste cu toată responsabilitatea în următoarele luni, pentru că scepticismul celor care nu s-au mulţumit cu pregătirea noastră tehnică se bazează pe o anumită neîncredere în factorul uman la frontiere. E important ca instituţiile statului să îşi facă bine treaba. Inclusiv prin două rapoarte succesive pozitive în materie de reformă a justiţiei.

Menţinem ca obiectiv al aderării anul 2011

Rămâne 2011 anul în care ne propunem să aderăm la Schengen? Menţinem ca obiectiv 2011, dar cred că important este că discutăm în formatul UE 27 şi colaborăm, aşa cum s-a văzut în cazul Franţei, cu acele state care şi-au exprimat anumite rezerve. Relaţia cu Franţa nu se rezumă la Schengen. Am observat mai multe nemulţumiri ale Franţei în raport cu România. Noi avem o nemulţumire în raport cu Franţa? O relaţie atât de veche şi constant bună se întreţine, se dezvoltă prin decizie politică, prin voinţa ambelor părţi, prin idei noi. Nu ducem lipsă de idei, prezenţa investiţională franceză în România este masivă şi durabilă. Ne dorim ca ea să se dezvolte în continuare. Avem legături culturale foarte vechi şi foarte bune, mobilitate academică, medicii români migrează mai nou spre Franţa, acest lucru demonstrează că cele două ţări au un patrimoniu pe care trebuie să îl conserve şi să-l dezvolte. Cred că abordarea aceasta este. Chiar dacă avem şi puncte de divergenţă, avem mult mai multe puncte de convergenţă.

O întrebare mai punctuală. Este România îngrijorată de decizia Franţei de a vinde Rusiei nave Mistral? Aţi ridicat acest subiect în discuţia cu partenerii francezi? Suntem state membre UE şi NATO. Franţa a revenit în structurile de comandă ale NATO, a fost în fruntea coaliţiei de voinţă care a operaţionalizat rezoluţia ONU privind Libia. Franţa trebuie să se consulte cu partenerii din alianţă şi avem astfel de consultări politico-militare, dar nu există un impediment pentru statele membre în a vinde tehnică militară. O astfel de interdicţie ar fi fost în logica războiului rece, pe care am depaşit-o. De altfel,  în acest moment, după cum se ştie, Rusia a amânat derularea procedurii de achiziţie a navelor, din motive financiare. Nu există o diferenţă fundamentală de abordare şi nici de interes regional între felul în care ne amenajăm noi vecinătatea şi perspectiva europeană. Din acest punct de vedere suntem pe aceeaşi lungime de undă. "Trebuie să ne ameliorăm rata de absorbţie a fondurilor"

Au existat semnale de la unele state membre care nu mai sunt dispuse să sprijine politica de coeziune. Au existat şi avertismente ale Comisiei Europene la adresa României, care nu reuşeşte să cheltuiască banii europeni. Ce facem pentru a ne asigura că viitoarea perspectivă financiară a UE nu va reduce fondurile pentru România? Primul-ministrul a luat sub autoritatea sa pilotarea directă a gradului de absorbţie a fondurilor europene. Trebuie să ne ameliorăm rata, pentru că, dacă nu cheltuieşti, nu poţi pretinde menţinerea plafonului, anvelopa financiară pentru România. Noi ne coordonăm cu majoritatea statelor membre şi vom căuta să fim avocaţii menţinerii unui nivel cât mai bun de buget pentru UE. Ni se pare esenţial pentru finalizarea acestei construcţii şi pentru coerenţa pie ţei interne. Dacă apar fisuri în piaţa internă, capacitatea UE de a se proiecta ca actor internaţio nal scade.

Prin urmare, nu e vorba decât de a depăşi tentaţia populistă şi naţionalistă şi de a vedea în continuare întregul desen, de a avansa împreună, de a reduce decalajele dintre noii membri şi vechii membri. Noii membri nu sunt o piatră de moară pentru vechea Europă. Sunt o oportunitate dovedită prin cifrele de export dinspre vechii membri spre noii membri, prin dinamica investiţională, prin cu cerirea unor pieţe importante.

Care ar fi impactul unui caz precum cel al ministrului Botiş asupra încrederii partenerilor europeni în România? Daţi-mi voie să nu mă pronunţ în cazul specific, pentru că nu există decât la nivelul media, dar trebuie să colaborăm cu OLAF la Bruxelles şi cu DLAF pentru ca banii europeni să fie investiţi transparent pentru scopurile declarate şi să îşi menţină trasabilitatea pentru că altfel sigur că însăşi credibilitatea UE într-un stat membru se diminuează.

DESPRE RELAŢIA CU UNGARIA

"Nu socotesc că panicile naţionaliste sunt utile în acest moment"

Ministrul de externe al Rusiei a semnalat disponibilitatea privind retragerea armamentului de pe teritoriul regiunii transnistrene. A fost acesta un semnal pozitiv? În iunie, la Moscova se va relua negocierea în "5+2" la nivel formal. Sigur că nu formalizarea negocierilor e soluţia problemei, cât retragerea propriu-zisă a muniţiei, a armamentului încă staţionat în această regiune separatistă. Pentru noi e importantă integritatea teritorială a Republicii Moldova, apropierea ei de UE, un rol mai important pentru UE, care nu poate fi observator, ci trebuie să devină mediator în acest dialog.

Sunt de acord cu alţi miniştri de externe europeni, printre care Franco Frattini, care spunea că rezolvarea problemei transnistrene este un test pentru noua relaţie dintre UE şi Rusia, dintre NATO şi Rusia şi, bineînţeles, dintre SUA şi Rusia. Sper ca semnalele de deschidere de la Moscova să se confirme şi să găsim o soluţie rapidă de rezolvare a problemei.

Relaţia cu Rusia unde se află acum? Am avut de curând o vizită a adjunctului ministrului de externe rus. Ne dorim o relaţie pe picior de egalitate, focalizată pe dezvoltarea relaţiilor economice, fără subiecte tabu, fără să ignorăm istoria, dar încercând să amenajăm un viitor comun, pentru că nimeni nu va schimba geografia în care ne aflăm. Venirea adjunctului ministrului de externe rus la Bucureşti a fost un pas important. Mă aştept ca semnalele pe care le-am transmis, de deschidere privind intenţia noastră de a normaliza relaţia, să fie recepţionate şi să ducă la actualizarea cadrului juridic, care este în mare măsură depăşit şi tototdată la un dialog politic intensificat.

Relaţia româno-ungară e foarte bună în prezent

Parlamentul Ungariei a votat o nouă Constituţie. Slovacia s-a declarat îngrijorată de referirile la unitatea naţiunii maghiare. Care este poziţia României? Relaţia româno-ungară e foarte bună în prezent şi ţinem la acest lucru, aşa cum ţinem la respectarea standardelor europene în materie de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale. Ne-am dori ca minoritatea noastră din Ungaria să fie reprezentată în parlament. Suntem în dialog cu Budapesta şi în această chestiune, dar şi în privinţa noi Constituţii. Există posibilitatea de a verifica euroconformitatea acestui nou text fundamental prin Comisia de la Veneţia şi prin dialog direct.

Eu nu socotesc că panicile naţionaliste sunt utile în acest moment, mai ales că avem o foarte bună cooperare cu partea ungară pe durata preşedinţiei UE. Am cooptat Ungaria şi în proiectul AGRI, de aprovizionare cu gaz, am reuşit să acoperim această sută de km pe traseul Arad - Szeged. Nu cred că trebuie să inventăm o durere de cap artificială în această privinţă. În acelaşi timp, în cazul oricărui derapaj de la norme şi criterii democratice împărtăşite de întreaga Europă, evident că vom reacţiona. Noua Constituţie, elaborată de un partid de dreapta, conţine multe referiri la creştinism, la Dumnezu, susţine familia tradiţională. Unele aspecte au fost criticate de voci liberale din Europa, care se tem inclusiv de faptul că legea fundamentală ar putea pune baze pentru interzicerea avortului spre exemplu. Susţineţi o platformă creştin-democrată, cum priviţi Constituţia maghiară din acest punct de vedere? Socotesc că Europa trebuie să îşi respecte rădăcinile culturale şi spirituale. Acest lucru nu se poate face prin ocultarea referirilor la tradiţia creştină din care descindem. Am susţinut un limbaj asemănător în preambulul tratatului de la Lisabona. Nu s-a putut. Politic, mi se pare că o identitate naţională şi europeană puternică se sprijină pe asumarea acestui patrimoniu şi pe cultivarea lui creativă, într-un context democratic, evitând derapajele extremiste sau fundamentaliste, dar ocolind în acelaşi timp şi noul dogmatism al corectitudinii politice care duce la un fel de castrare spirituală.

PRIMĂVARA REVOLTELOR

România sprijină schimbările din lumea arabă

Care a fost poziţia de principiu a României în privinţa intervenţiei militare în Libia? România e mulţumită cu ce s-a întâmplat în acest proces. Atunci când liderul de la Tripoli a început să-şi masacreze conaţionalii, comunitatea internaţională a obţinut, în Consiliul de Securitate al ONU, două rezoluţii ce prevăd izolarea regimului, protejarea civililor, instituirea unei zone de interdicţie aeriană, a unui embargo. Pentru punerea în aplicare a fost nevoie de o operaţiune politico-militară pilotată de NATO. Alianţa şi-a făcut foarte bine treaba, continuă să o facă. E o acţiune necesară, legitimă din punct de vedere politic şi moral, şi care va contribui la apariţia unui nou peisaj politic în lumea arabă.

Schimbări au existat deja în Egipt şi Tunisia. Suntem îngrijoraţi de efectul asupra echilibrului din regiune sau le susţinem pentru că au fost cerute de populaţie? Sprijinim schimbările pentru că au o direcţie democratică. Îmi propun să merg la Cairo şi la Tunis cât mai curând pentru a da noilor autorităţi un mesaj de solidaritate. Putem oferi şi asistenţă în procesul de tranziţie pentru că am trecut şi noi prin ceva asemănător.

Totodată, în regiune sunt mulţi pescuitori în ape tulburi şi trebuie să fim conştienţi că tranziţia e o perioadă de fragilitate instituţională, socială şi politică în care forţe extremiste ar putea să preia conducerea în mod democratic. Ne dorim o primăvară, nu un dezastru.

Traian Băsescu merge la Londra în mai

Preşedintele Băsescu a avertizat asupra pericolului terorismului islamic. În telegramele diplomatice americane se vorbea despre extremismul ce se apropie de comunitatea musulmană din România. Cât de aproape e acest pericol de noi? Cred că sunteţi de acord că noi am reuşit să avem o relaţie bună cu statele arabe, în vechiul regim şi după. Există legături umane coerente şi bune. În acelaşi timp noi am fost moderaţi şi în privinţa conflictului israeliano- palestinian, am avut o poziţie echilibrată. Comunitatea musulmană din România, foarte mică de altfel, sunnită, formată din concetăţeni de origine turcă, concentraţi în special în sate din Dobrogea, nu ne pune nicio problemă. Sigur, mă aştept ca SRI bunăoară să fie foarte vigilent cu privire la prevenirea oricăror riscuri de organizare a unor reţele extremiste, de difuzare a ideologiei islamice.

Aveţi câteva detalii despre agenda dv. următoare? Pe 19-20 aprilie merg la Ankara şi voi avea consultări cu omologul meu Ahmet Davutoglu. Discutăm cadrul unui parteneriat consolidat. Pe 21 aprilie, imediat după, va veni la Bucureşti omologul meu irakian şi aici trebuie să ducem la capăt proiectul de deschidere a unui consulat românesc la Erbil. După aceea va avea loc un turneu în Arabia Saudită şi Qatar.

La mijlocul lui mai voi merge în pregătirea vizitei preşedintelui României în Marea Britanie, la Londra, şi voi avea consultări inclusiv pe subiecte stratregice şi de vecinătate estică cu Wiliam Hague. Ne dorim să revitalizăm parteneriatul strategic cu Marea Britanie. Ce va conţine parteneriatul consolidat cu Turcia?   Turcia este o putere regională, cu o creştere economică admirabilă, cu o politică de proiecţie regională foarte ambiţioasă şi în acelaşi timp este o placă turnantă între Europa şi Orientul Mijlociu, Asia Centrală. Prin urmare o ancoră care este necesară. Avem investiţii ale Turciei în România. Asteptăm şi mai multe. Avem proiecte pe securitate energetică legate de Nabucco şi de coridorul sudic, dar şi bilateral. Se va redeschide şi o linie de feribot Constanţa-Istanbul. Sunt multe potenţialităţi nefolosite în relaţia cu acest vecin important. Noi cred că suntem utili atât în formatul de cooperare regională la Marea Neagră, dar şi ca facilitator al dialogului cu UE pentru că, sunt state membre care se opun aderării Turciei. Turcia are nevoie de prieteni şi noi suntem prieteni. Mai este vizita preşedintelui Băsescu la Washington pe agendă? Parteneriatul strategic cu Statele Unite e un pilon al politicii noastre externe, care va rămâne fundamental. Am finalizat aproape negocierile pentru amplasarea elementelor de scut antirachetă în România...

Se vor finaliza în curând? Da, până în toamnă, sperăm. Şi să generăm şi contextul unei vizite la nivel înalt pe fondul conasacrării acestui nou element în parteneriatul nostru strategic.