Justitie
Tensiuni și controverse în jurul Comitetului înființat pentru modificarea legilor Justiției. Reprezentanții, legături cu comunitatea LGBTQ
justiție. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Comitetul guvernamental pentru revizuirea legilor Justiției, înființat de premierul Ilie Bolojan în decembrie 2025, stârnește critici și îngrijorări în rândul clasei politice și al mediului judiciar. Potrivit România TV, cei aflați în fruntea acestuia ar avea un plan clar de influențare a sistemului judiciar din România, în beneficiul grupării rezist-USR, preluând astfel controlul asupra deciziilor din Justiție. Grupul de lucru, condus de Andrei Lupu și Oana Cambera, foști parlamentari cu orientare progresistă, include membri din ONG-uri precum Funky Citizen și Mozaiq.
Cine face regulile în Justiție
Comisia guvernamentală pentru modificarea legilor Justiției, înființată în decembrie 2025, a stârnit controverse încă de la prima ședință, care s-a încheiat cu scandal, potrivit România TV. Grupul de lucru și-a început activitatea recent, însă componența sa nu a fost clar stabilită în decizia oficială a premierului și nici publicată în Monitorul Oficial.
Premierul Ilie Bolojan l-a numit pe Andrei Lupu, fost deputat USR și unul dintre apropiații lui Dacian Cioloș, să conducă ședințele comisiei. După ce nu a reușit să obțină un nou mandat în Parlament, Lupu a primit funcția de secretar de stat la Cancelaria prim-ministrului. Alături de el, comisia este condusă și de Oana Cambera, fost parlamentar REPER, numită secretar de stat la Guvern.
Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
Legături cu reprezentanții comunității LGBTQ
Potrivit sursei citate, ambii au fost activi în legislatura trecută prin inițiative progresiste și au susținut public organizația Mozaiq, reprezentantă a comunității LGBTQ din România.
În paralel, Mozaiq a sprijinit campaniile lor electorale din 2024. În 2023, Lupu și Cambera au participat la forumuri pentru diversitate, organizate de Mozaiq și parlamentari progresiști, pentru promovarea drepturilor minorităților sexuale, inclusiv a căsătoriilor între persoane de același sex.
Evenimentele au fost moderate de Elena Calistru, șefa ONG-ului Funky Citizen, care face parte și ea din comisie. Conform România TV, implicarea acesteia, alături de legăturile cu persoane influente din politică, ar reflecta o coordonare a activității comisiei cu grupările progresiste din sistemul judiciar.
Se pregătesc schimbări importante în Justiție. Propunerile care au stârnit nemulțumiri
Printre măsurile care au stârnit cel mai mult controverse se numără propunerea ca procurorii șefi de la DNA, Parchetul General și DIICOT să fie numiți doar de Secția de procurori a CSM, fără ca ministrul Justiției sau președintele să mai aibă vreun rol.
De asemenea, se propune ca Plenul CSM să preia atribuțiile Secției de Judecători în privința promovării judecătorilor la Înalta Curte, inclusiv cu implicarea procurorilor. Documentul mai prevede și posibilitatea ca DNA să reia anchetarea magistraților, așa cum se întâmpla în perioada conducerii Laurei Codruța Kovesi. Aceste inițiative au stârnit îngrijorări în rândul magistraților și al societății civile, iar comisia urmează să prezinte propunerile finale până la sfârșitul lunii ianuarie.
Propunerile comisiei, promovate prin prisma ONG-urilor apropiate mișcării rezist
Propunerile comisiei au fost promovate în spațiul public de ONG-uri apropiate mișcării rezist, precum Funky Citizen, DECLIC sau Corupția Ucide, aduse la masa comisiei cu sprijinul lui Bolojan de către Andrei Lupu și Oana Cambera, vechi aliați ideologici ai acestor organizații. Legăturile merg mai departe: Secția de procurori a CSM include membri cu legături directe cu mișcarea rezist, precum Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM, care a participat la realizarea reportajului Recorder ce critica conducerea Curții de Apel și a Înaltei Curți, și Daniel Horodniceanu, fost șef DIICOT, apropiat al Laurei Codruța Kovesi.
La ședințele comisiei au participat și magistrați din ONG-ul Forumul Judecătorilor din România, condus de judecătorii Dragoș Călin și Alinel Bodnar. Recent, judecătorul Bodnar s-a căsătorit cu Bianca Firezar, consiliera de comunicare a premierului Bolojan, care a fost prezentă la eveniment ca invitată de onoare, potrivit sursei.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că atât UDMR, cât și USR l-au întrebat pe premier în coaliție despre scopul comitetului pentru legile justiției. Grindeanu a adăugat că privește cu îngrijorare discuțiile purtate la nivelul acestui comitet.
„UDMR şi USR l-au întrebat pe primul-ministru în coaliţie ce-i cu comitetul ăla pentru legile justiţiei, că noi nu suntem… (…) Şi au fost întrebări din partea celor de la USR, de exemplu, şi de la UDMR, ce vrea acel comitet? Că avem totuşi Parlament, există comisii juridice, în acel mod se fac legile în ţara asta. Avem un referendum care spune că nu poţi să faci ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei. Prin Parlament se fac aceste lucruri. Astea au fost întrebările”, a declarat Sorin Grindeanu, la Gândul.
Poziția lui Grindeanu
Întrebat despre poziția premierului Bolojan, Sorin Grindeanu a spus că nu a primit niciun răspuns.
„Nimic. Şi acel comitet, cel puţin mie, deşi pot să spun că Ministrul Justiţiei este prezent, prin natura funcţiei. (…) în acest moment e în situaţia în care are nişte propuneri, vreo 200. Eu nu ştiu care este şi nu vreau să-i trimit în derizoriu. Chiar vreau să fiu bine înţeles, dar care e expertiza unor domni, doamne, de la Vocea României, de exemplu, în ceea ce priveşte legile Justiţiei? Nu vă supăraţi. Sunt oameni care au făcut facultăţi, s-au dat doctorate. Plagiate sau neplagiate. Există un anumit circuit în ţara asta. Şi nu doar în ţara asta, ci peste tot în lume. Legile se fac în Parlament”, a afirmat Grindeanu.
Grindeanu a subliniat că implicarea unor membri ai societății civile fără expertiză juridică ridică semne de întrebare și a insistat că legile Justiției trebuie discutate și adoptate prin Parlament, respectând procedurile legale. Liderul PSD a mai spus că urmărește cu îngrijorare activitatea comitetului.
„Eu pot să vă spun că privesc, ca să citesc din clasici în viaţă, cu îngrijorare acea desfăşurare legată de acel comitet şi nu văd care-i finalitatea”, a afirmat el.
Liderul PSD a subliniat că atât Senatul, cât și Camera Deputaților dispun de comisii parlamentare competente să analizeze aceste propuneri.
„Sunt lucruri care se pot discuta într-o formă organizată. Nu trimit şi nu vreau să fiu greşit înţeles. Sigur că tot ce vine dinspre societatea civilă e foarte binevenit, dar asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să intre pe circuitul democratic corect a unei ţări, membră a Uniunii Europene, care respectă reguli”, a subliniat Sorin Grindeanu.
Detalii despre Comitetul pentru revizuirea legislației în domeniul justiției
Pe 24 decembrie 2025, la câteva zile după publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii prin care premierul Ilie Bolojan înființa Comitetul pentru revizuirea legislației în domeniul justiției, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, a contestat decizia în instanță, solicitând suspendarea actului administrativ la Curtea de Apel București. Instanța a stabilit termen pentru joi, 8 ianuarie 2026.
Decizia de constituire a comitetului, publicată în Monitorul Oficial pe 19 decembrie 2025, prevede că acesta va fi format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți, și va fi condus de un reprezentant al Cancelariei. Comitetul are printre atribuții evaluarea efectelor aplicării legislației judiciare adoptate în 2022, precum și analiza opiniilor formulate de asociațiile de magistrați și de ONG-uri.
