Economie
Taxa logistică de 25 lei și „economia gri” a platformelor internaționale: cazurile Trendyol și Temu
Temu. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
România va introduce o taxă logistică fixă de 25 lei/colet pentru importurile extracomunitare cu valoare declarată de până la 150 de euro. Obiectivul Ministerului de Finanțe este acoperirea costurilor de procesare generate de fluxul uriaș de colete mici și reducerea avantajului competitiv al platformelor internaționale – precum Temu, Trendyol sau Shein – care folosesc rute și practici opace de declarare vamală în raport cu comercianții români.
Pragul de 150 de euro, scutit de taxe vamale dar nu de TVA, s-a transformat în timp într-o portiță fiscală, exploatată prin subdeclararea valorii coletelor sau fragmentarea comenzilor pentru a rămâne sub limita legală.
Trendyol – un Temu 2.0?
Deși Temu și Shein au devenit simbolurile dezbaterii europene despre lipsa de conformare fiscală, platforma turcească Trendyol, care și-a anunțat ambiții majore pe piața românească, nu pare să facă excepție. Dacă primele două sunt înregistrate în Irlanda, operațiunile comerciale ale Trendyol în UE sunt gestionate prin Trendyol B.V., înregistrată în Olanda, o jurisdicție cu regim fiscal favorabil companiilor digitale.
Trendyol. Sursa foto: Dreamstime
Pentru Trendyol, companie controlată de gigantul chinez Alibaba, rămâne esențială clarificarea modului în care sunt tratate coletele livrate în România: dacă platforma își fragmentează comenzile pentru a profita de pragul de 150 de euro, evitând astfel taxele vamale, sau dacă plătește integral TVA-ul și toate taxele aferente. În iunie 2025, Trendyol a transmis un drept la replică în presa românească, respingând acuzațiile de concurență neloială și declarând că „respectă legislația fiscală”. Totuși, declarațiile au fost vagi, fără detalii despre mecanismele de declarare și transport al produselor din Turcia (sau China) către România.
Dovezi europene privind fraudele cu TVA
Mai multe rapoarte și anchete oficiale confirmă că platformele internaționale de comerț online sunt implicate în scheme sofisticate de evitare a TVA, folosind firme fantomă și tranzacții transfrontaliere greu de urmărit.
Curtea Europeană de Conturi, în raportul din 2024, a semnalat pierderi masive la bugetele statelor membre din cauza fraudei de tip „carusel”, iar Parchetul European (EPPO) investighează fraude estimate la peste 2 miliarde de euro, unele implicând direct vânzări prin platforme digitale. Dimensiunea transfrontalieră și digitalizarea comerțului complică substanțial controalele fiscale, conform EPPO.
Impactul economic negativ al platformelor extracomunitare asupra comercianților locali
Un studiu de impact realizat de economistul Iancu Guda pentru Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) în 2025 arată că platformele de comerț electronic din afara UE ar putea provoca pierderi de peste 2 miliarde de euro anual pentru economia României, prin evitarea taxelor și presiunea exercitată asupra retailerilor locali. Volumul semnificativ de produse importate fără respectarea standardelor de siguranță și conformitate afectează atât veniturile bugetare, cât și încrederea consumatorilor în comerțul online.
Iancu Guda. Sursa foto: Facebook
Potrivit unui studiu de piață (peste 500 magazine tradiționale și online românești consultate) comandat de ARMO în 2025, 77% dintre firmele locale se așteaptă la o scădere a vânzărilor din cauza platformelor internaționale, 75% avertizează că micii producători riscă falimentul, 73% anticipează reducerea profitului, iar 71% semnalează creșterea produselor de slabă calitate. Dacă Temu și AliExpress afectează cel mai puternic micii comercianți și revânzătorii, Trendyol și Shein pun presiune pe sectorul fashion – haine, încălțăminte și accesorii, generând efecte negative nu doar asupra magazinelor online, ci și a celor tradiționale.
O piață europeană distorsionată
Autoritățile naționale și europene recunosc existența unei „economii gri” a coletelor mici, estimată la peste 4 miliarde de trimiteri anual în 2024, prin rute optimizate fiscal. Comisia Europeană analizează acum eliminarea pragului de 150 de euro și introducerea unei taxe unice de manipulare la nivelul UE, pentru a reduce arbitrajul fiscal și a asigura condiții de concurență echitabile între platformele globale și comercianții europeni.
În România, taxa logistică de 25 lei/colet reprezintă o măsură-punte, gândită nu ca o penalizare a consumatorilor, ci ca un instrument pentru internalizarea costurilor reale de procesare vamală și descurajarea modelelor de business care exploatează golurile legislative. Asta în contextual în care piața românească de comerț online se confruntă cu o competiție globală în care regulile nu sunt aceleași pentru toți jucătorii.
