În seara de Ajun a anului 1935, Tita Cristescu a murit la scurt timp după ce a început să se simtă rău, în faţa surorii mai mari, a soţul acesteia şi a unei prietene. Imediat după moartea ei, a început scandalul, declanşat de tatăl Titei, care a dezvăluit relaţia amoroasă între bogatul om de afaceri şi fiica lui. L-a acuzat pe Liviu Ciulley de asasinat. A urmat şi un proces care a fost relatat pe larg în presa vremii.

Era cea mai frumoasă femeie din România

Tita Cristescu era considerată în anii ’30, cea mai frumoasă femeie din România. Frumuseţea nu era însă dublată şi de inteligenţă. Dimpotrivă. Cei care o cunoşteau o numeau „gâsculiţa”. Iar Constantin Argetoianu, în însemnările sale zilnice, o numeşte „paţachină”.

Tita Cristescu a plecat în viaţă cu singurul ei argument: frumuseţea. Pe care nu a ezitat nicio clipă să-l pună la bătaie. Nu trăise rău nici în copilărie. Tatăl ei era şi el un personaj care îşi făcea loc cu coatele către înalta societate. Gheorghe Cristescu, zis Ghiţă, este fundatorul Partidului Comunist Român. Ghiţă era de fapt un mic burghez, care în afară de atelierul de confecţionat plăpumi, care îi şi adusese porecla de „Plăpumaru”, mai avea şi un restaurant pe Bulevardul Carol, care era frecventat de lume bună. Inclusiv Liviu Ciulley venea destul de des pe acolo.

Tita Cristescu s-a căsătorit de tânără cu Sandu Bujor, un om de afaceri tot de condiţie medie. Fruntaş socialist şi el, ca şi tatăl ei. Mariajul nu a durat mult. Odată cu câştigarea titlului de Miss România, Tita a intrat în atenţia opiniei publice mondene şi, inevitabil, în atenţia bărbaţilor din lumea bună. Tita era decisă să-şi schimbe viaţa. Mai ales că începuse să se vorbescă despre o carieră în cinematografie. O vedetă care urma să câştige foarte mulţi bani. Şi multă popularitate. Urma să fie adulată de milioane de spectatori.

Prin urmare, Sandu Bujor nu mai corespundea noilor pretenţii ale frumoasei sale soţii. Aşa că divorţul a venit firesc. Sandu Bujor nu s-a opus deloc.

„Gâsculiţa”,  plasată de cumnatul ei

Cariera fulminantă în cinematografie, care-i fusese prevestită, n-a mai început niciodată. A rămas doar un vis. „Gâsculiţa” nu era pentru marele ecran. Era frumoasă, dar atât. Aşa că visul de îmbogăţire şi de celebritate se năruise. Tita însă, gustase din viaţa de lux a înaltei societăţi. Iar gustul îi plăcuse. Aşa că a decis să folosească singurul argument pe care îl avea: frumuseţea.

Pe Liviu Ciulley, bogatul om de afaceri, l-a cunoscut în 1930, prin intermediul cumnatului ei, avocatul Mihai Ionescu-Gregorian, soţul surorii mai mari a Titei, Cella Gregorian. De fapt, avocatul i-a plasat-o pur şi simplu lui Ciulley. Pentru că după ce a început legătura dintre ei, Gregorian l-a muls constant de bani pe omul de afaceri. Aşa cum de altfel a făcut şi tatăl Titei, Ghiţă „Plăpumaru”.

Relaţia între cei doi a fost ca o furtună. Ciulley avea 35 de ani, era însurat și avea doi copii, o fată, Ana, și pe Liviu, regizorul de mai târziu. Se îndrăgostise ca un nebun de frumoasa „paţachină” şi o voia numai pentru el. După şase luni de la începerea relaţiei, acesta consemna cu amărăciune:  „Deşi ţinea la mine, nu se despărţise de prietenii şi apucăturile mediului în care trăise”. Era un mod elegant de a-şi recunoaşte sieşi că nu era singurul sponsor al Titei. Era însă cel care cotiza cel mai mult. Ei şi familiei ei.

În nenumărate rânduri, omul de afaceri îşi arătase gelozia. Inclusiv o lovise de câteva ori. Dar o ierta mereu, pentru că o iubea cu disperare. Şi continua să-i dea bani şi cadouri scumpe. În aceste momente, îi promitea că îşi va abandona familia, deşi avea doi copii, şi o va lua pe ea de nevastă.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE