Țara din Europa care testează „ora prieteniei”. Timp liber plătit pentru a combate singurătatea

Țara din Europa care testează „ora prieteniei”. Timp liber plătit pentru a combate singurătateaPrieteni. Sursă foto: Pixabay

În Scandinavia, una dintre cele mai dezvoltate societăți europene încearcă o abordare inedită împotriva izolării sociale. Un program pilot le oferă angajaților minute plătite special pentru a le dedica prietenilor și relațiilor personale, în speranța reducerii sentimentului de singurătate, potrivit BBC.

Program pilot pentru relații mai puternice între oameni

Suedia testează „ora prieteniei” printre angajați pentru a combate singurătatea, oferind timp liber plătit destinat exclusiv socializării. Un important lanț de farmacii a acceptat să participe la experiment, după ce autoritățile au cerut companiilor să se implice mai activ în această problemă.

În cadrul Apotek Hjärtat, Yasmine Lindberg, în vârstă de 45 de ani, se numără printre cei 11 participanți la proiectul „prieten-îngrijire”. Lucrează în ture la magazinul companiei din Kalmar, iar programul îi oferă o pauză suplimentară dedicată prieteniilor. „Sunt foarte obosită cînd mă duc acasă. Nu am timp sau energie să mă întîlnesc cu prietenii mei”, spune ea. Deși își dedică mare parte din timpul liber copiilor ei adolescenți, recunoaște că se simte „destul de singură” după despărțirea de fostul partener. Programul, lansat în aprilie, îi oferă 15 minute pe săptămână sau o oră pe lună pentru a crea sau consolida legături.

ceasuri

Ceasuri. Sursa foto: Freepik

Strategie națională împotriva izolării

Participarea este voluntară și pentru cei care nu se simt neapărat singuri, dar doresc să petreacă timp cu persoane mai izolate. „Încercăm să vedem care sunt efectele faptului că ai ocazia să petreci puțin timp în fiecare săptămână dedicat protejării relațiilor tale”, explică Magnusson.

Titlul proiectului, „friendcare” sau „vänvård”, face trimitere la „friskvård”, beneficiul deja cunoscut în companiile suedeze pentru activități de wellness. Multe firme acordă inclusiv o „friskvårdstimme”, o oră săptămânală pentru sănătate. „Aceasta este o reflecție asupra acestui aspect, dar vizând în schimb singurătatea și relațiile”, spune Magnusson.

Singurătatea — privită ca problemă de sănătate publică

Inițiativa se derulează în paralel cu politica guvernului suedez, care pune accent pe singurătate. În iulie, Agenția de Sănătate Publică a lansat prima strategie națională pentru reducerea acestei probleme. Colaborarea dintre companii, autorități locale, cercetători și societatea civilă este esențială.

Ministrul Sănătății, Jakob Forssmed, a numit singurătatea un risc major pentru populație, asociat cu boli grave și mortalitate crescută. „Trebuie să fim mai conștienți de acest lucru, că este ceva ce afectează cu adevărat sănătatea și afectează și economia”, spune Forssmed. Aproximativ 14% dintre suedezi declară că se simt singuri, iar 8% nu au niciun prieten apropiat, potrivit studiilor recente.

Psihologul suedez Daniel Ek spune că iernile lungi și reci, dar și anumite obiceiuri sociale, pot limita interacțiunile. „Mentalitatea suedeză este de genul – nu ar trebui să-i deranjezi pe ceilalți”, afirmă el. Faptul că peste 40% dintre locuințe sunt ocupate de o singură persoană poate accentua fenomenul.

La sediul Apotek Hjärtat, Magnusson afirmă că este prea devreme pentru concluzii ferme. Totuși, sondajele interne arată deja un nivel mai ridicat de satisfacție în rândul participanților, comparativ cu perioada de dinaintea programului. Forssmed urmărește îndeaproape rezultatele: „Cred că este foarte interesant și urmăresc ce fac ei”, spune el, precizând că nu promite extinderea inițiativei la nivel național.

Alte proiecte similare în Suedia

Lanțul farmaceutic face parte din „Împreună împotriva singurătății involuntare”, o rețea formată din branduri mari, precum Ikea, Strawberry și HSB. Scopul este schimbul de idei și soluții comune. Magnusson vorbește despre „mult interes” din partea altor companii, unele participând deja la traininguri dedicate.

În Piteå, 20 de companii oferă granturi pentru activități culturale de grup — concerte, piese de teatru — pentru a stimula integrarea socială. Ek consideră că astfel de inițiative pot „coborî pragul” spre socializare, dar cere analiză suplimentară a cauzelor structurale.

„Ce se întâmplă în societate care ne face să avem aceste praguri mai scăzute pentru întâlniri și conectare? Cred că este un lucru important de analizat”, spune el, amintind șomajul, inegalitatea și timpul petrecut online. „Diferențele de venit contează. Disponibilitatea la evenimente și locuri contează. Modul în care construim orașe contează”.

Ne puteți urmări și pe Google News