Tânărul Șepeli, suspect într-un dosar de asasinate în Ucraina, grațiat la cererea fostului procuror Stoianoglo. Acesta neagă implicarea

Deputatul susține că, în perioada în care conducea Procuratura Generală, Stoianoglo ar fi înaintat demersul de grațiere pentru Nicolae Andrei Șepeli.

„Da, are o legătură. Este vorba despre această persoană, cel puțin din confirmările care sunt făcute, și este exact ceea ce am mai spus eu, că nu a fost verificat dacă nu există recidivă”, a declarat Carp.

Potrivit președintelui Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, în demersul de atunci s-ar fi invocat faptul că persoanele condamnate ar fi fost utilizate doar în calitate de curieri.

„Dânsul, practic, a mințit spunând că au fost folosiți doar în calitate de curieri. După logica lui, am putea spune că și acum ei au fost folosiți și trebuie grațiați. Deci, nu au fost făcute verificări suplimentare, așa, în stilul pe care îl are, de obicei, acest personaj”, a afirmat Carp.

Stoianoglo respinge acuzațiile

În replică, fostul procuror general, în prezent deputat MAN, Alexandr Stoianoglo, a respins acuzațiile și a reiterat că a oferit explicații publice încă în urmă cu un an.

„Acest caz l-am explicat acum exact un an, când un deputat PAS m-a acuzat public că aș fi cerut grațierea unui traficant de droguri. Atunci am reacționat. Procuratura Generală a confirmat versiunea mea. O confirmă și azi”, a scris Stoianoglo.

El afirmă că, în martie 2021, Procuratura Generală a solicitat grațierea a șase persoane identificate drept victime ale traficului de ființe umane, iar ulterior Președinția ar fi decis să acorde grațierea doar unei singure persoane.

Stoianoglo mai susține că al doilea demers al Procuraturii Generale a fost transmis într-o perioadă în care funcția de procuror general era deținută de o altă persoană și că la examinarea dosarului au participat reprezentanți ai PCCOCS, ai Ministerului Justiției și ai Centrului „La Strada”.

„Comisia a votat cu majoritate pentru grațiere. Eu nu eram acolo. Eram deja eliminat”, a mai scris acesta.

Deputatul respinge orice legătură cu gruparea criminală vizată în anchetă și califică acuzațiile drept tentative de a-i atribui responsabilitatea pentru o decizie care, potrivit lui, a aparținut altor instituții.

Președinția: Decizia, luată în baza unui demers oficial

Președinția Republicii Moldova a precizat că, în martie 2021, Procuratura Generală a solicitat examinarea grațierii pentru șase persoane condamnate în Federația Rusă, inclusiv pentru Nicolae Andrei Șepeli, condamnat pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari.

Potrivit instituției prezidențiale, în susținerea cererii s-a menționat că Șepeli ar fi fost victimă a traficului de ființe umane, fiind recrutat prin înșelăciune sub pretextul angajării în calitate de „curier” și transportat în Federația Rusă fără a cunoaște că urma să fie implicat în distribuirea substanțelor narcotice.

Demersul a fost examinat de Comisia pentru problemele grațierii în ședințele din 27 decembrie 2021 și 3 martie 2022. Dintre cele șase persoane vizate inițial, doar Șepeli a fost propus pentru grațiere, fiind, potrivit Comisiei, singurul fără antecedente penale. Printre argumente au fost invocate executarea în mare parte a pedepsei, comportamentul adecvat în detenție și evaluările psihologice favorabile.

Decretul de grațiere a fost semnat la 11 aprilie 2022, cu perioadă de probațiune pentru partea neexecutată a pedepsei.

La 19 februarie 2026, în urma apariției unor informații noi privind presupusa apartenență la un grup criminal organizat suspectat că pregătea asasinate în Ucraina, decretul de grațiere a fost revocat.

Reația Procuraturii Generale

Între timp, Procuratura Generală a precizat că demersurile din 2021 privind examinarea cererilor de grațiere au vizat „exclusiv protecția drepturilor persoanelor identificate cu statut de victime ale traficului de ființe umane”.

Instituția face trimitere la un comunicat publicat pe 21 februarie 2025, în care se menționează că informațiile transmise autorităților competente au avut la bază probatoriul administrat în cauzele penale privind traficul de ființe umane și s-au referit strict la circumstanțele cunoscute și confirmate la data respectivă.

Potrivit Procuraturii, demersurile au fost făcute în conformitate cu obligațiile asumate de Republica Moldova prin Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane.

12 persoane reținute într-o operațiune comună

La sfârșitul săptămânii trecute, 12 persoane au fost reținute în acest dosar. Ccinci în Republica Moldova și șapte în Ucraina, în urma unei operațiuni comune desfășurate sub egida Europol și Interpol.

Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și autorităților ucrainene, gruparea ar fi planificat asasinarea a peste cinci persoane publice din Ucraina, inclusiv un jurnalist cunoscut, conducătorul unei întreprinderi strategice și militari ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei.

Anchetatorii susțin că pregătirile ar fi început în decembrie 2025. O parte dintre suspecți ar fi fost trimiși la Kiev sub acoperirea că sunt curieri, pentru a colecta informații despre adresele, traseele și nivelul de securitate al țintelor. Ulterior, ar fi fost analizate mai multe scenarii de atac, de la împușcături de la mică distanță până la detonarea unor automobile.

Serviciile speciale ruse ar fi promis recompense de până la 100.000 de dolari pentru fiecare asasinat, în funcție de statutul persoanei vizate.

Suspecții sunt cercetați pentru pregătirea omorului la comandă, constituirea sau participarea la un grup criminal organizat și manipularea ilegală a armelor. Dacă vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă detenție pe viață.