Președinția Republicii Moldova oferă explicații privind grațierea lui Nicolai Șepeli, suspect în asasinate în Ucraina

Sursa foto: Pro TV

Republica Moldova. După ce săptămâna trecută, Maia Sandu a semnat revocarea decretului din 2022 prin care fusese grațiat Nicolae Șerpeli, condamnat inițial la închisoare în Rusia și ulterior transferat în Moldova pentru executarea pedepsei, Președinția vine cu mai multe explicații cum s-a ajuns la grațierea acestei persoane, care se află printre indivizii racolați de serviciile rusești pentru asasinate în Ucraina. 

Președinția a publicat un comunicat prin care detaliază pașii care au dus la semnarea decretului prezidențial și circumstanțele care au stat la baza acestei decizii. Potrivit informațiilor oficiale, Șepeli se numără printre persoanele racolate de serviciile rusești pentru a participa la pregătirea unor asasinate în Ucraina, motiv pentru care decretul de grațiere a fost revocat pe 19 februarie 2026.

Cum a ajuns solicitarea de grațiere pe masa Președinției

În martie 2021, Procuratura Generală a înaintat Președinției solicitarea de a examina cererile de grațiere pentru șase persoane condamnate în Federația Rusă, inclusiv Nicolae Șepeli. Acesta fusese condamnat pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari.

În cererea de grațiere, Procuratura a subliniat că Șepeli și ceilalți ar fi fost victime ale traficului de ființe umane. Cetățenii moldoveni ar fi fost recrutați sub pretextul angajării oficiale în calitate de curieri și transportați prin înșelăciune în Federația Rusă. Aceștia nu știau că urmau să fie implicați în distribuirea substanțelor narcotice, fiind convinși că vor transporta suplimente nutritive pentru sportivi.

Circumstanțele constatate nu au fost cunoscute instanțelor rusești, iar autoritățile de acolo au refuzat revizuirea sentințelor, fapt comunicat Președinției în octombrie 2021.

Examinarea în Comisia pentru problemele grațierii

Cererea a fost analizată în ședințele Comisiei din 27 decembrie 2021 și 3 martie 2022. Comisia, constituită ca organ colegial cu specialiști juridici, medicali, psihologi și sociologi, a examinat toate materialele și a auditat patru dintre cei șase candidați. Una dintre persoane fusese eliberată înainte de termen, iar pentru alta nu exista cerere depusă. Doar Nicolae Șepeli a fost propus pentru grațiere, fiind singurul fără antecedente penale.

La momentul examinării cererii, au fost constatate circumstanțe relevante, printre care executarea în mare parte a pedepsei, lipsa antecedentelor penale, comportament adecvat în detenție, menținerea legăturii cu familia și existența unui loc de trai stabil, evaluări psihologice favorabile și statutul de victimă a traficului de ființe umane confirmat de Centrul „La Strada”.

Comisia a votat în favoarea grațierii cu majoritate, un vot împotrivă și o abținere. În baza recomandării, Decretul nr. 418-IX a fost semnat pe 11 aprilie 2022, vizând partea neexecutată a pedepsei, cu stabilirea unei perioade de probațiune, ceea ce presupunea menținerea sub supraveghere și respectarea condițiilor legale.

Revocarea grațierii în 2026

Pe 19 februarie 2026, Președinția a revocat decretul de grațiere după ce autoritățile abilitate au furnizat informații noi conform cărora Nicolae Șepeli ar face parte dintr-un grup criminal organizat implicat în pregătirea unor asasinate în Ucraina.

Executarea decretului revocat revine autorităților competente, care urmează să acționeze conform cadrului legal. În paralel, sunt efectuate verificări privind procedurile de examinare a cererilor de grațiere, colectarea informațiilor, monitorizarea perioadei de probațiune și consolidarea mecanismelor de prevenire a unor situații similare în viitor.

În perioada 2021–2024, Comisia a examinat 640 de cereri, dintre care 22 au fost aprobate 11 bărbați și 11 femei. În 2025, nicio cerere nu a fost aprobată. Președinția subliniază că grațierea este un act de clemență care oferă oportunitatea reintegrării sociale, respectând legislația și ordinea de drept, fără a diminua responsabilitățile individuale.

Operaţiunea Enigma 2.0

Pentru operaţiunea „Enigma 2.0” au fost puşi la bătaie cel puţin 1.500.000 de dolari. Pentru fiecare persoană ucisă, grupul criminal, care era dirijat de la Chişinău, urma să primească recompense de la 100.000 până la 300.000 de dolari.

În lista celor care urmau să fie ucişi se regăsesc șeful unei întreprinderi strategice de stat din Ucraina, militari de rang înalt: actuali ofițeri ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (în special, luptători ai Legiunii Internaționale) și ai Forțelor de Operațiuni Speciale, doi jurnalişti şi un activist civic, care s-a mutat din Rusia și adoptă o poziție activă pro-ucraineană.

Printre asasini, jurnalişti din Transnistria

Presa ucraineană informează că forţele de ordine de la Kiev au reţinut 9 persoane antrenate să conită crimele, printre care şi cetăţeni ai Republicii Moldova. Patru din ei, printre care şi o fânără moldoveancă, au fost pregătiţi nemijlocit pentru a ucide. Alţii cinci au fost reţinuţi pentru păstrarea ilegală a armelor şi explozive.

Potrivit surselor BBC News, patru din cei reţinuţi sunt învinuiţi de complot pentru omucidere la comandă: cetățenii moldoveni și ucraineni Dmytro Bayraktar, Marcel Evciu, Diana Palii și Nikita Berezov.