Un număr de 350.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu boli cardiovasculare. 20 la sută din totalul cazurilor de infarct se înregistrează la persoanele cu vârste de până în 40 de ani. Una din principalele cauze este fumatul.

La începutul anului trecut, statisticile arătau că, în România, existau 5 milioane de fumători. Nici generaţia tânără nu este lipsită de probleme. Un studiu recent realizat pe 4.900 de adolescenţi din Bucureşti şi din judeţul Ilfov a scos la iveală cifre mult mai mari decat cele raportate vreodată în literatura de specialitate.

Potrivit cercetării efectuate sub coordonarea dr. Eliza Cinteza, medic pediatru la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu", arată că, în Bucureşti, 7% dintre ei au fost depistaţi cu hipertensiune arterială.

Atac la cord: fumatul şi obezitatea

Specialiştii susţin că apariţia acestei boli mult mai devreme faţă de acum câţiva ani depinde şi de stilul de viaţă, nu numai de încărcătura genetică.

"Fumatul este în creştere, riscul de obezitate este din ce în ce mai mare, şi de aceea bolile cardiovasculare sunt mai frecvente, manifestate de la tensiune la tulburări de ritm. Mai mult, obezitatea se asociază cu diabetul zaharat şi dislipidemie", după cum spune conf. dr. Florin Mitu, preşedintele Grupului de Lucru Cardiologic Preventiv din Societatea Română de Cardiologie.

Aceşti factori duc la o agravare a aterosclerozei şi la apariţia manifestării ei de la apariţia bolii coronariene prin infarct miocardic.

Sindromul metabolic, în top

În topul afecţiunilor care afectează tinerii este sindromul metabolic, o constelaţie de factori de risc, în care pe lângă tensiune, diabet, dislipidemie, obezitate abdominală apar modificări glicemice care favorizează apariţia diabetului metabolic.

"20% din populaţia tânără are sindrom metabolic, ceea ce o predispune la boli cardiovasculare şi la boala aterosclerotică", avertizează medicul Florin Mitu. La acestea se adaugă hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac şi infarct miocardic.

Faceţi un control pe an

Pentru a diagnostica din timp astfel de probleme sau a corecta factorii de risc, specialiştii vă sfătuiesc să mergeţi la un control, o dată pe an.

"O persoană care are factori de risc trebuie să-şi facă un control anual, mai ales dacă a trecut de 30 de ani. Până la această vârstă puteţi face un control la 2-3 ani", spune Florin Mitu.

În plus, persoanele cu risc ridicat trebuie supravegheate de medicul specialist, o dată pe an, când li se face un bilanţ biochimic (colesterol total, glicemie, creatinină, acid uric, probe hepatice). Puteţi apela şi la electrocardiogramă pentru a depista tulburările de ritm cardiac. Un bolnav de inimă poate să ducă o viaţă normală, însă trebuie să ţină cont de câteva sfaturi.

"După un eveniment vascular sau coronarian trebuie schimbat stilul de viaţă pentru a ameliora evoluţia bolii de bază. Dacă respectaţi indicaţiile de alimentaţie, faceţi efort fizic dozat şi respectaţi medicaţia, puteţi avea o viaţă normală", după cum spune Florin Mitu.

INIMA ÎN CIFRE

Doi din trei români mor de inimă

  • 154.000 de persoane mor anual din cauza afecţiunilor cardiovasculare
  • 42% dintre decesele înregistrate în rândul bărbaţilor şi 55% dintre cele ale femeilor sunt cauzate de bolile cardiovasculare.
  • Doi din trei români mor în urma afecţiunilor cardiovasculare, faţă de doar unu din trei europeni din Europa de Vest.
  • "Se poate lupta cu instalarea bolii prin înlăturarea factorilor corectabili: obezitate, fumat, alimentaţie nesănătoasă, lipsa mişcării", sugerează cardiologul Florin Mitu.