Politica
Special
Suveranismul românesc, de la Cluj la București. O discuție despre diferența între patriotism și minciunile pompoase
Drapel. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
O discuție purtată în cadrul podcastului „Lebăda Neagră de la București”, a adus, ieri, în prim-plan o analiză a relației dintre Capitală și provincie. Dar a atins rapid un subiect fierbinte al momentului: suveranismul. Jurnalistul EVZ Dan Andronic, invitat de gazda emisiunii, jurnalistul clujean Romeo Couți, a oferit o perspectivă echilibrată asupra curentului, definind granița fină dintre patriotismul firesc și o izolare națională dăunătoare.
Discuția a pornit de la diferențele de percepție dintre București și Cluj-Napoca, orașe cu orgolii regionale puternice. Dan Andronic a caracterizat Clujul ca fiind un oraș care preferă să "trăiască în el însuși", cu orgoliu de a fi capitala Transilvaniei, în timp ce Bucureștiul se comportă ca o metropolă expansivă. Această rădăcină istorică, în care orgoliile locale au jucat un rol definitoriu, jurnalistul EVZ amintind de rolul lui Iuliu Maniu la 1918, a servit drept preambul pentru abordarea temei suveranismului.
Credința și definiția suveranismului
Provocat direct de gazdă, care l-a întrebat dacă, fiind un om credincios, este și suveranist, Dan Andronic a cerut mai întâi o definiție clară a termenului, subliniind ambiguitatea acestuia în spațiul public.
"Ca să pot să-ți răspund la întrebări, trebuie să știu care e definiția pe care o dai tu suveranistului. Că dacă mă întreb, dacă sunt român, da, sunt român. Și mă comport ca atare." Andronic a insistat că, în esență, suveranismul ar trebui să însemne patriotism, o trăsătură pe care nu ar nega-o niciun român. Cu toate acestea, a tras o linie clară între credința în dreptul poporului român de a-și hotărî soarta și o viziune izolaționistă.
Dan Andronic: Cred în dreptul poporului român de a-și hotărâ soarta. Cred, pe de altă parte, în nevoia de cooperare și de conectare la ceea ce înseamnă lumea în jurul nostru. Adică eu nu sunt suveranist în sensul în care văd România ca pe un regim autarhic.
Suveranist, dar nu în sensul unui regim autarhic
Jurnalistul bucureștean a respins categoric interpretarea suveranismului ca pe o formă de izolare, punând accent pe necesitatea cooperării internaționale. "Eu nu sunt suveranist în sensul în care văd România ca pe un regim autarhic... în care există un popor superior celorlalte, poporul român, numai că ceilalți sunt răi și nu ne înțeleg."
În viziunea sa, patriotismul autentic implică credința în dreptul la autodeterminare, dar și o deschidere către cooperare și "conectare la ceea ce înseamnă lumea în jurul nostru." El a legat puternic conceptul de credința personală și istoria națională, sugerând că un român care crede în Dumnezeu și în istoria neamului său este, implicit, un patriot.
Discuția s-a încheiat rapid în acest punct al podcastului, gazda, Romeo Couți recunoscând că Andronic este "foarte stăpân" pe zona "Patria și Dumnezeu" și preferând să mute subiectul spre alte teme considerate mai pragmatice. Concluzia generală a rămas aceea că, deși suveranismul a devenit un termen politic la modă, definiția sa reală oscilează, în dezbaterea publică, între un patriotism de bun-simț și o viziune extremistă care pledează pentru ruperea legăturilor internaționale.
