Irina Stroe: Mi-a atins inima un îndemn către conștiințe: să încetăm să mai fim populație și să începem să fim un popor, un Neam. Cum vezi tu și tinerii din jurul tău, Aureliu, acești pași ai reconfigurării ca Neam? Totul trebuie să înceapă cu omul, nu cu instituțiile. Dar mai simt românii romanește? Mai cred în rădăcinile lor? Și le mai cunosc? Re-cunosc? Călătorind mult printre oameni de generații , profesii diferite, din toate colțurile tării, din sate și din orașe, ne poți da un puls al ființării omului simplu?
Aureliu Surulescu: Neamul este transcendent. Populația este cea cea pe care o vedem în piață strigând eliberarea lui Baraba și răstignirea lui Hristos.Totul pornește de la educație. De la cultură. Opoziția dintre cultura și credința e periculoasă, cultura însemnând, cum zice Băncilă, cult. Ideea este ca știinta, arta, etc, s-au îndepărtat de credința, slujind rațiunea în sine și comoditatea/utilul , adică moartea, cum zice Petre Țuțea. Noi nu ne cunoaștem nici istoria, dar nici cultura, iar fără o cultura solidă, suntem destinați pieirii ca neam. Nu “ România “ ca nume trebuie să ne intereseze. Neamul.
Prin neam, mergem mai departe. De aceea pe primul loc este neamul, apoi țara în sine, patria, ca noțiune îngrădită de granițe, care după cum vedem, se schimbă. Neamul rămâne același. Este sufletul Patriei . Acum, să vedem cum se raportează românii la neam. Total greșit. Nu-l conștientizează . Nu știm cine suntem, după cum ziceam. Dragostea de neam, fără cunoașterea sa, nu este altceva decât o manifestare stearpă.
Sunt “ patrioți” care nu știu strofele principale din imnul de stat.. asta ne spune tot. Inclusiv ne raspunde la întrebarea: de ce în România nu exista o politica de stat, un plan de țara, un scop național. Suntem un popor fără un Ideal ! Neamul, însă, stie care este acela și strânge rândurile în acea direcție. Pentru asta facem tot ce facem astăzi și dăm înapoi lui Dumnezeu timpul dăruit, energia, resursele dăruite nouă.
Ne rugam ca Învierea Domnului , chiar dacă se vrea a fi umbrită de acest val de restricții și măsuri luate de vremelnicii conducatori, să fie la fel de strălucitoare și Luminoasa ca întotdeauna, pentru că, revenind la certitudinile din viața omului, spuneam la începutul dialogului nostru, ca prima certitudine este faptul ca vei muri. Ei bine, cea de-a doua certitudine este Învierea. A Înviat Hristos, așa va învia și neamul românesc cel care crede în Sfânta Învierea Sa, pentru asta suntem și ne rugăm.
Deci, fața la Icoană, mintea-n iad și sufletul în Cer, pentru a putea spune cu credință:
HRISTOS A ÎNVIAT !
ADEVĂRAT A ÎNVIAT!
Recomandările noastre
