Omenirea se confruntă cu un nou și lung Război Rece, cu diferențe notabile față de precedentul, dar mult mai periculos.

Asta relatează analistul politic Mariano Aguirre în noua sa carte „Războiul Rece 2.0 Chei pentru a înțelege noua politică internațională” (Icaria, Barcelona, ​​​​2023), în care compară situația actuală cu perioada de după cel de-al Doilea Războiul Mondial, când blocul capitalist și cel comunist s-au ciocnit pe mai multe fronturi.

Conflictul actual include mai mulți actori, făcându-l mai complex și mai puțin previzibil, explică scriitorul, cercetător asociat la prestigioasa Casa Chatham, cu sediul la Londra, și consilier al Rețelei de securitate din America Latină a Fundației Friedrich Ebert, la Berlin.

În urma investigațiilor sale, s-a născut „Războiul Rece 2.0”, într-un interviu acordat BBC Mundo, explică de ce crede că suntem într-un nou Război Rece, confirmă despre implicațiile celui precedent în America Latină și cum secundul ar putea afecta regiunea în conflict.

E relevant că în timpul Primului Război Rece, marile puteri politice, economice și mai ales militare, dotate cu arme nucleare, au menținut între ele un grad ridicat de tensiune timp de câteva decenii,soldate cu războaie și conflicte din sudul planetei, adică  lumea a treia. Cu toate acestea, nu s-au ciocnit niciodată în mod armat direct.

În acest nou Război Rece, ne confruntăm cu o situație similară. Pe de o parte există Rusia, ca moștenitoare a fostei Uniuni Sovietice, pe de altă parte China, ca mare putere în ascensiune; Statele Unite ca mare putere, cu probleme și cu un anumit grad de declin, și Uniunea Europeană, care nu este o putere armată, ci una economică și politică.

Mențin tensiuni între ele sub diverse forme și nu au intrat într-un conflict armat direct, dar promovează unul politic, comercial, economic, energetic și militar, printr-un război prin procură: cel din Ucraina.

Principala diferență: că Primul Război Rece a avut loc între diferite sisteme economice. Statele Unite au întruchipat sistemul liberal-democrat capitalist, iar Uniunea Sovietică - sistemul comunist.

O altă distincție, Mișcarea Nealiniată (NOAL) creată în timpul Războiului Rece, condusă în special de India la acea vreme, astăzi, avem țări emergente, sau puteri mijlocii. Unii - cu arme nucleare, precum India, alții - cu prestigiu internațional și pondere diplomatică puternică-Brazilia, iar ceilalți cu pondere regională foarte puternică precum Turcia.

Conflict de ideologie

În timpul Primului Război Rece, competiția ideologică s-a derulat practic între capitalism și communism.

Astăzi confruntarea–una pragmatică, pentru interese economice, pentru accesul la resurse energetice și minerale, pentru dezvoltarea unor tehnologii precum inteligența artificială, biotehnologia cibernetică etc.

Autoritarismul nu reprezintă doar o problemă chineză sau rusă; una în creștere care urmărește și amenință democrațiile multor țări din America, Africa, Europa sau Orientul Mijlociu, în cazul Turciei.

Cum a schimbat Războiul Rece America Latină?

America Latină a fost prinsă în lupta dintre capitalism și comunism.Diverse evoluții politice din regiune au format produsul tensiunilor: lovituri de stat precum cea din Chile din 1973 sau cea din Argentina din 1976, au existat și acțiuni de stopare a revoluțiilor și guverne cu caracter mai mult naționalist decât marxist.Toate aceste evenimente s-au desfășurat pentru că Statele Unite și elitele locale au simțit că orice tip de revendicare sau mișcare socială împotriva sistemului stabilit, ar putea fi o mișcare comunistă.

 Ce impact poate avea acest nou Război Rece asupra regiunii?

În perioada actuală, denumită Noul Război Rece, situația din America Latină este diferită, Statele Unite nu mai au un interes global în regiune, ci unul selectiv: Columbia, Mexic și recent Brazilia.Politica Războiului Rece al SUA de a dori să influențeze și să controleze pe deplin nu mai există. Pe de altă parte, Rusia și China, ca și alte țări, precum Iran sau Turcia, au un interes în regiune din cauza resurselor sale, a piețelor sale sau, eventual, a alianțelor cu anumiți lideri politici circumstanțiali.

    Rusia este astăzi o țară mult mai slabă și mult mai puțin influentă decât a fost Uniunea Sovietică. De ce s-a angajat Putin în acest conflict?

Rusia are multe slăbiciuni economice. Practic reprezintă o putere cu arme nucleare, petrol, gaze și alte resurse.Dar este o țară cu o subdezvoltare tehnologică și industrială și cu o lipsă de coeziune socială internă.

De aici derivă mari probleme pentru o țară gigantică cu un sistem puternic autoritar, funcționabil, astăzi, pentru elitele civile, militare și religioase ale Rusiei.   Putin s-a îmbarcat gândindu-se că va putea face o mișcare complexă și rapidă. El credea că Statele Unite nu se vor implica și se vor concentra asupra problemelor interne și că NATO nu era atât de unită după criza afgană. El a considerat că poate cuceri și distruge rapid Ucraina, dar nu a prevăzut unirea și sprijinul Statelor Unite și Europei, nici fluxul imens de arme transferate în Ucraina și nici sprijinul politic obținut de președintele Zelensky.

Exclud un război nuclear.  Astăzi nu există arme nucleare mici. Toate sunt de zeci de ori mai puternice decât bombele folosite la Hiroshima și Nagasaki, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Dar rețineți, că oricât de avansată ar fi tehnologia și sofisticate sistemele de control, pot apărea erori umane, ca în timpul crizei rachetelor sovietice din Cuba, și asta rămâne un pericol.

     Cine va câștiga acest nou Război Rece?

Imposibil de știut acum. Consider că nimeni nu poate câștiga total acest nou Război Rece pentru că există o interrelație atât de mare, mai ales între China și Statele Unite, încât este schizofrenic să vorbim despre o posibilă confruntare, chiar și militară.

Suntem condamnați la acest nou Război Rece-lung și foarte tensionat din cauza interdependenței dintre China, Rusia, SUA și Europa, dar să sperăm că nu va duce la o confruntare militară.