Eforturile Parlamentului European pentru ca, pe viitor, plata fondurilor UE să fie legată de funcționarea corectă a statului constituțional în țările beneficiare reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de dispută din negocierile care pun în joc miliarde de dolari, privind bugetul UE și ajutorul acordat ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Duminică, guvernul german, care deține din luna iulie Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a trimis celorlalte state membre un proiect despre o astfel de clauză legată de statul de drept. Ziarul german Süddeutsche Zeitung (SZ) a primit propunerea de regulament, conținând 13 pagini, dar ea va dezamăgi, deoarece instrumentul legislativ este mult mai indulgent decât sperau parlamentarii europeni.

Aceasta este, în schimb, o veste bună pentru prim-ministrul ungar Viktor Orbán. La summitul UE din iulie, șeful guvernului autoritar a protestat vehement împotriva conexiunii dintre „binecuvântarea financiară” de la Bruxelles și independența instanțelor, astfel încât nu este de mirare că există proceduri UE împotriva Ungariei și Poloniei, determinate de îngrijorările privind nerespectarea statului de drept.

Pe de altă parte, eurodeputatul Verzilor, Daniel Freund, este alarmat: „Prin aceasta, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene conduce, fără doar și poate, mecanismul statului de drept la pierzare”. Diavolul stă în detalii, declară Freund pentru SZ: „Prin actuala procedură de votare, statele membre ar decide în viitor cine urmează să fie sancționat”.

Protecția statului european de drept va face astfel obiectul unei dezbateri politice între statele membre. Daniel Freund mai adaugă că respectarea tratatelor europene este responsabilitatea Comisiei Europene, acuzând guvernul federal german că „în acest moment s-a lăsat șantajat de Orbán & Co.” și că Berlinul „a cedat în fața cererilor de la Budapesta”.

La summitul din iulie, cei 27 de șefi de stat și de guvern au convenit asupra fondului de ajutor acordat ca urmare a pandemiei de coronavirus și asupra planului financiar multianual, un plan bugetar conceput în mare la Bruxelles pentru următorii șapte ani, 2021 – 2027.

Aceste două subiecte implică două trilioane de euro și este necesară aprobarea Parlamentului European pentru ca planurile să intre în vigoare la timp, în luna ianuarie a anului 2021. Pentru aceasta o delegație parlamentară negociază, încă de la începutul lunii septembrie, cu ambasadorul german la UE Michael Clauss deoarece, de când Germania a preluat Președinția Consiliului Uniunii Europene, Clauss reprezintă interesele celor 27 de state membre în astfel de aspecte.

Principalele puncte de dispută sunt mecanismul statului de drept și dimensiunea bugetului. Deputații sunt nemulțumiți și doresc să mărească 15 programe ale UE – precum cele Erasmus pentru schimburi de studenți – cu un total de 113 miliarde de euro. Negocierile privind statul de drept nu au putut începe pentru că cele 27 de state trebuie mai întâi să cadă de acord asupra unei poziții. Rezoluțiile summitului din iulie au fost deliberat vagi în această privință, Ungaria și Polonia excluzând posibilitatea introducerii unui mecanism dur în ceea ce privește primirea fondurilor europene.

După multe discuții cu statele membre, guvernul federal german prezintă proiectul de regulament. Ambasadorii UE îl vor dezbate în cadrul reuniunii lor de miercuri, iar șefii de stat sau de guvern vor aborda propunerea la summitul lor ce va avea loc săptămâna aceasta, joi sau vineri.

„Aceasta înseamnă că, pentru prima dată în istoria UE, va exista un mecanism care leagă gestionarea fondurilor bugetare europene de statul de drept”, a precizat un diplomat, vorbind despre un „pas important înainte”.

Proiectul restrânge aria de aplicare a clauzei, subliniază legătura cu bugetul și stabilește o regulă de vot care face ca sancțiunile să fie improbabile. Acum se vorbește adesea despre „încălcări ale statului de drept”, în timp ce versiunile anterioare foloseau termenul mai larg „deficite generale”.

Încălcările trebuie să pună în pericol utilizarea corectă a fondurilor UE „într-un mod suficient de direct”, pentru ca țările beneficiare să fie penalizate. Atacurile la adresa independenței justiției nu ar fi, așadar, un motiv suficient, ci ele ar trebui să aibă ca rezultat și faptul că procedurile penale independente și eficiente nu ar mai fi posibile din cauza delapidării fondurilor UE.

Dacă Comisia Europeană stabilește acest lucru, ea poate propune oprirea transmiterii fondurilor de la Bruxelles. Cu toate acestea, o majoritate calificată a guvernelor statelor membre UE trebuie să fie de acord cu aceste sancțiuni, ceea ce ar însemna o majoritate de aproximativ două treimi, fapt dificil de realizat în practică.

În propunerea inițială din 2018 a Comisiei Europene se prevedea că sancțiunile vor intra în vigoare, cu excepția cazului în care există o majoritate calificată împotriva acestor penalități – o oprire a plății ar fi fost mult mai ușor de aplicat, deputații europeni preferând acest model.

Guvernul german a militat mult timp pentru un mecanism dur, dar acum principala preocupare a Berlinului este să ajungă rapid la un acord cu statele membre și cu Parlamentul European. Ungaria și Polonia amenință că nu vor fi de acord cu așa-numita decizie privind resursele proprii, dacă dezbaterea privind mecanismul statului de drept nu va merge așa cum și-ar dori.

Majoritatea celor 27 de parlamente naționale trebuie să aprobe această modificare, până la sfârșitul anului, dacă se vrea ca programele de ajutor să înceapă fără întârziere. State membre precum Țările de Jos, pentru care este important un stat de drept strict și care în același timp resping o creștere a bugetului, vor, de asemenea, să aprobe decizia privind resursele proprii odată ce rezultatele negocierilor dintre germani și Parlamentul European sunt certe.

Se crede că guvernul german vizează un acord cu Parlamentul European până la jumătatea lunii octombrie, astfel încât decizia privind capitalul să poată avea loc și ratificarea să înceapă în parlamentele naționale – un grafic de timp foarte strâns. Propunerea germană de compromis vine într-un moment în care se discută mult despre statul de drept, despre independența instanțelor și a mass-mediei.

Comisia Europeană a dorit, de fapt, să publice miercuri rapoarte privind statul de drept pentru toți cei 27 de membri ai UE. Această nouă investigație „Tüv” era menită să facă discuția mai obiectivă, dar se pare că cel puțin unele rapoarte sunt atât de sensibile, încât prezentarea nu ar trebui să aibă loc până în 5 octombrie, adică după summitul special amânat.

Vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de rapoarte, Věra Jourová, și-a exprimat recent îngrijorarea în ziarul Der Spiegel cu privire la presiunea crescândă asupra mass-mediei independente. Aceasta se află peste tot în lume sub o presiune economică mare, de exemplu din cauza scăderii veniturilor din publicitate și a concurenței de pe platforme precum Facebook și Google, a subliniat Jourová.

„În plus, există asupra mass-mediei o influență politică în creștere, inclusiv în vestul Europei, de exemplu în Malta și Spania.”

Cu toate acestea, situația este deosebit de dramatică în Ungaria, a completat Věra Jourová: „Starea peisajului media maghiar este alarmantă”.

Se pot lua măsuri împotriva formării de trusturi media de stat, așa cum sunt cele din Ungaria, folosind legislația UE în domeniul concurenței, dar până în prezent această acțiune nu a fost posibilă, deoarece, de obicei, sumele sunt prea mici.

Articol de Björn Finke și Matthias Kolb, corespondenți la Bruxelles

Traducerea: Vera Ștefan – RADOR