Evenimentul Zilei > Social > Studiu. Cât de dispuşi sunt românii să-și dea datele personale pe internet
Studiu. Cât de dispuşi sunt românii să-și dea datele personale pe internet

Studiu. Cât de dispuşi sunt românii să-și dea datele personale pe internet

Un studiu arată că 80% din consumatorii români permit utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul.

Studiu. Cât de dispuși sunt cetățenii să ofere acces la datele personale atunci când sunt pe internet. Studiul privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) a fost realitat în cadrul Proiectul European.

Conform rezultatelor sondajului din 2020, 1 din 2 persoane cu vârste cuprinse între 16-74 de ani a refuzat să permită utilizarea datelor lor.  Date care apoi sunt folosite în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul în scopuri private.

În plus, 46% au raportat că au permis accesul restricționat doar la locația lor geografică sau au refuzat accesul complet la aceste informații.

Mai puțini (40%) cetățeni UE citesc declarațiile politicii de confidențialitate înainte de a furniza date cu caracter personal.

În mod similar, 40% au limitat accesul la profilurile sau conținutul site-ului lor de socializare sau la stocarea online partajată.

Între timp, 33% au verificat că site-ul pe care și-au furnizat datele personale este sigur.

Ponderea persoanelor care refuză să permită utilizarea datelor lor personale pentru publicitate a variat între statele membre ale UE.

Cele mai mari ponderi observate în studiu sunt în:

– Olanda (73%);

– Finlanda (70%);

– Danemarca și Germania (ambele 63%) ;

– Spania (62%).

În schimb, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în:

– Bulgaria (10%);

– România (20%);

– Grecia (29%);

– Slovacia (30%) ;

-Letonia (32%).

Ideea este de a înţeleage care sunt tipurile de date personale care sunt stocate şi procesate. Precum şi de a cunoaşte drepturile indivizilor în raport cu posibilele abuzuri în acest domeniu.

Studiul realizat de InfoCons la nivel national cu privire la furtul de identitate a relevat faptul ca:

– 32.6% dintre intervievati au primit informatii despre furtul de identitate de pe internet, in timp ce 9.7% au aflat despre acest subiect de la o asociatie de consumatori.

– 30.6% dintre cetatenii care au raspuns chestionarului au primit informatii despre furtul de identitate din partea bancilor sau institutiilor financiar-bancare, in timp ce 33.5% au primit aceste informatii din partea rudelor si prietenilor.

Cu privire la tipurile de furt de identitate cunoscute, din studiu a reiesit faptul  ca cel mai cunoscut tip de furt de identitate este skimming-ul – clonarea cardului la utilizare, in procent de 64.2%.

Alte tipuri cunoscute de furt de identitate au reieşit a fi:

– phishing-ul (57%);

– spam(57.5%);

– furtul prin intermediul retelelor de socializare (46,8%).

Categoria cea mai putin cunoscuta de furt de identitate este cea prin intermediul materialelor printate care au fost aruncate, fără a fi distruse şi care conţin date personale şi bancare – trashing (25,8%).
Intervievaţii au declarat ca au fost victime ale diverselor tipuri de furturi de identitate după cum urmează:

– 45.3%, prin solicitarea de informatii personale in timpul navigarii pe internet;

– 42.9%, prin phishing- furt de date via e-mail;

– 38,5%, spam;

– 38%, prin telefon de la persoane necunoscute.

Studiul a fost realizat în cadrul Proiectul  European – SYstem for Prevention and Combat Identity Theft – SYPCIT – Directorate General Home Affaire desfasurat de Asociatia InfoCons, în parteneriat cu Adiconsum, Expert System, Kaspersky lab IT si Universita degli studi di Roma Tor Vergata.