Justitie
Curtea Constituţională din Germania a anulat o lege care ține de datele personale. Care sunt efectele
Curtea Constituţională din Germania a decis vineri că o lege care acorda acces sistematic agențiilor de securitate la baza de date centralizată este parțial ilegală.
Curtea Constituțională Federală din Karlsruhe a declarat că utilizarea pe scară largă a datelor personale stocate a fost disproporționată. Cu alte cuvinte, înţeleasă şi folosită prost.
Mai precis, Curtea Constituţională a declarat nul un articol de lege referitor la extragerea de date personale pe care le utilizau agenţiile de securitate în lupta contra terorismului.
Judecătorii au spus că legea trebuie acum revizuită
Baza de date anti-terorism a fost creată în 2007 de Poliția Penală Federală (BKA) și a fost ulterior împărtășită cu autoritățile de poliție și serviciile de informații ale guvernelor federale și de stat din Germania. Numai că, în opinia magistraţilor Curţii, această practică este disproporţionată şi incompatibilă cu legea fundamentală a statului.
Instrumentul comun este destinat să permită schimbul rapid de informații pentru a ajuta la prevenirea atacurilor teroriste islamiste. În ciuda deciziei, judecătorii au declarat că agențiile de aplicare a legii pot utiliza în continuare baza de date pentru a colecta informații despre terorismul internațional și pentru a preveni atrocitățile interne.
La începutul acestui an, aceeași instanță a decis că poliția germană are prea mult acces la datele personale online
Curtea a decis deja în 2013 că baza de date este legală, dar a cerut revizuirea legii pentru a preveni mai multe părți neconstituționale.
Cu toate acestea, hotărârea de vineri s-a axat pe o dispoziție introdusă în timpul reformei anterioare, în special un paragraf care a permis „utilizarea extinsă a datelor referitoare la proiect”.
Măsura a permis utilizarea sistematică a interogărilor de căutare pentru a stabili conexiuni încrucișate între datele stocate pentru a obține noi informații despre suspecți.
Pentru ca acest lucru să fie permis, trebuie să existe o „suspiciune solidă” pentru urmărirea penală și abia atunci se poate crea o „înregistrare faptică condensată”.
Curtea și-a susținut dreptul fundamental la autodeterminare informațională
În Germania, potrivit dw, aceasta este definită ca „autoritatea individului de a se decide pe sine, pe baza ideii de autodeterminare, când și în ce limite informațiile despre viața sa privată ar trebui comunicate altora”. Un act pe care aproape nimeni nu-l mai respectă, ca dovadă şi situaţia celor mai mari companii de socializare care stochează datele fără acordul utilizatorrului de pe platforma online.
Recomandările noastre
