Strâmbul nostru stat de drept
Editura Evenimentul si Capital

Strâmbul nostru stat de drept

Autor: | | 1 Comentarii | 1210 Vizualizari

A trecut o săptămână de la anunțul făcut de Jean-Claude Juncker, potrivit căruia, la marea împărțeală a Bugetului UE post-Brexit, Comisia își pregătește dreptul de a suspenda plățile fondurilor europene către țările membre care încalcă statul de drept.

Vizate sunt, deocamdată, Polonia, mai ales, și Ungaria, dar nici noi nu ne simțim prea bine, și primul gând ne duce spre perspectiva Europei cu două viteze, în care exact țările estice ar putea fi lăsate de căruță. Rămâne să vedem, deși președintele Macron tocmai ne-a dat de înțeles că „lumea bună a UE” nu-și permite să-și frâneze înaintarea rapidă doar ca ne aștepte pe noi, întârziații.

Aici poate ar fi de discutat, apropo de cum se împart fondurile europene, dar și de comparat evoluția țărilor estice, raportându-ne la propriul punct de plecare, din momentul prăbușirii comunismului. Eu, unul, am ferma convingere că, față de 1989, când în România nu mai existau nici măcar croitori privați, am evoluat infinit mai mult decât Bulgaria, Ungaria sau Polonia, comparativ cu propriile lor momente zero, să le spunem! Și despre asta vom mai avea timp să vorbim, dar acum să revenim la statul de drept.

Există nenumărate definiții ale conceptului de stat de drept, apărut undeva, prin secolele XVIIXVIII, dar definitivat în accepțiunea zilelor noastre abia în secolul al XXlea, ca „Etat et droit”, la francezi, sau „Rechtsstaat”, la germani. Pe scurt, statul de drept modern presupune ca drepturile și libertățile individuale să fie garantate de stat, cel care trebuie să fie, totodată, garantul securității cetățenilor săi, prin instituții democratice. Cu precizarea esențială, mai ales la noi, că nici instituțiile statului nu se pot sustrage exigențelor dreptului!

Acestea fiind spuse, vă semnalez un material al „Deutsche Welle”, în care Horațiu Pepine are o observație foarte interesantă: „Ar putea să-i surprindă pe unii, dar, în opinia Comisiei de la Veneția, „stat de drept”nu înseamnă că procurorii au mână liberă să acționeze după bunul plac, ci înseamnă și o limitare a puterii lor”.

Nu știu dacă președintele Iohannis ascultă „DW” sau măcar citește ulterior comentariile prezentate de postul de radio internaţional al Germaniei, dar de astă dată chiar ar fi fost util și instructiv s-o facă, pentru că putea afla detalii oportune privind pozițiile Comisiei de la Veneția, pe care a anunțat că o va sesiza direct și personal. De altfel, măcar consilierii prezidențiali ar fi trebuit să-l informeze, dacă nu era la curent, că încă din 2016 Comisia de la Veneția a adoptat „Lista criteriilor statului de drept”, aprobată de țările membre ale Consiliului European, deci și de România. Or, apropo de independența justiției, acolo e lămurită și problema abuzurilor procurorilor , inclusiv a dosarelor întocmite „selectiv” adversarilor politici, aflați la putere.

Că președintele Iohannis refuză să comenteze imensul scandal al protocoalelor, care zguduie justiția română, e de neînțeles și de neacceptat, în condițiile în care șeful statului a declarat că respectivele aranjamente secrete n-au fost încheiate în mandatul său! Marea problemă care se ridică este însă că TOATE ACESTE PROTOCOALE AU FUNCȚIONAT în mandatul lui Klaus Werner Iohannis, ca un veritabil război politic, într-un stat care se dovedește polițienesc și care a condus la umilirea justiției române, chiar sub ochii săi și ai opiniei publice.

Opiniile exprimate de invitații EVZ aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al publicației

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Invitaţii evz

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate