Cercetătorii au descoperit coronavirusuri care se ascund în liliecii din Laos și care par a fi cele mai apropiate rude cunoscute ale SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, descoperite până în prezent

Într-un nou studiu, cercetătorii de la Institutul Pasteur din Franța și de la Universitatea din Laos au capturat 645 de lilieci din peșterile de calcar din nordul Laosului pentru a detecta viruși asociați cu SARS-CoV-2.

Virusurile descoperite în țara asiatică ar fi capabile să infecteze oamenii. Este vorba de o descoperire importantă în ce privește originile coronavirusului, un subiect intens dezbătut și care s-a aflat în centrul unor dispute internaționale între marile puteri.

Au descoperit trei virusuri - pe care le-au numit BANAL-52, BANAL-103 și BANAL-236

Unul dintre viruși, BANAL-52, a fost 96,8% identic cu SARS-CoV-2, potrivit Nature News . Acest lucru face ca BANAL-52 să fie mai asemănător genetic cu SARS-CoV-2 decât orice alt virus cunoscut. Anterior, cea mai apropiată rudă cunoscută de SARS-CoV-2 a fost RaTG13, care a fost găsit la liliecii- potcoavă în 2013 și împărtășește 96,1% din genomul său cu SARS-CoV-2, a raportat Nature News.

Prelevările au avut loc într-o regiune care face parte dintr-un imens relief carstic, constând în formaţiuni geologice constituite din calcar şi care înglobează totodată nordul Vietnamului şi sudul Chinei.

„Laosul împarte acest teritoriu comun cu sudul Chinei, cu o abundenţă de cavităţi în care trăiesc lilieci, de unde şi ideea noastră de a merge acolo. Pentru că ceea ce se petrece acolo este reprezentativ pentru acest ecosistem”, a adăugat cercetătorul Marc Eloit.

Concluziile analizelor realizate de Institutul Pasteur: secvenţele de virusuri găsite la lilieci sunt aproape identice cu cele ale virusului SARS-CoV-2, iar cercetătorii au putut să demonstreze capacitatea acelor secvenţe de a permite virusului să pătrundă în celulele umane.

Cu toate acestea, virusurile studiate erau lipsite de „factorul furină” prezent în SARS-CoV-2, o funcţie care face să devină activă proteina Spike, permiţându-i virusului să pătrundă mai uşor în celulele umane şi a cărei existenţă condiţionează intensitatea patogenă a virusului.

Mai multe ipoteze ar putea explica această verigă lipsă, afirmă Marc Eloit. „Poate că un virus non-patogen a circulat mai întâi la om înainte de a suferi o mutaţie. Sau poate că un virus foarte apropiat de virusurile identificate deţine acel factor furină, dar noi nu l-am găsit încă”, a adăugat expertul francez.

Un alt semn de întrebare

Cum a ajuns virusul din lilieci, găsit în acele peşteri, până la Wuhan, în China, punctul cunoscut de start al pandemiei, situat la o distanţă de 2.000 de kilometri? Deocamdată nu există un răspuns.

Însă, indiferent de aceste întrebări, noul studiu „este o descoperire majoră în ceea ce priveşte identificarea originii SARS-CoV-2”, a adăugat Marc Eloit. Principala concluzie a cercetării este aceea că există într-adevăr virusuri foarte apropiate de SARS-CoV-2 la lilieci care sunt capabile să îi infecteze pe oameni fără să treacă printr-un animal intermediar, precum pangolinul.

Edward Holmes, biolog evoluționist la Universitatea din Sydney, care nu a fost implicat în cercetare , a spus pentru Bloomberg . „Acum, că prelevăm mai multe probe din natură, începem să găsim acești biți strâns legați de secvența genică”, a spus Holmes.

Autorii spun că descoperirile lor susțin ipoteza că SARS-CoV-2 a rezultat dintr-o recombinare a secvențelor virale existente la liliecii potcoavă, scrie livescience.