Evenimentul Zilei > Social > Covid-19: Virusuri apropiate de SARS-CoV-2 au fost descoperite la lilieci
Covid-19: Virusuri apropiate de SARS-CoV-2 au fost descoperite la lilieci

Covid-19: Virusuri apropiate de SARS-CoV-2 au fost descoperite la lilieci

LE FIGARO (Franţa), 22 septembrie 2021 - Experții OMS, autorii unui raport cu privire la originea Covidului, au avertizat la sfârșitul lunii august că cercetările sunt "în impas" pe acest subiect.

Aceasta ar putea fi o „descoperire majoră” în căutarea originilor Covid-19: cercetătorii de la Institutul Pasteur au identificat viruși similari cu SARS-CoV-2 la liliecii din nordul Laosului, capabili să infecteze oamenii.

Concluziile acestor lucrări, care pot fi accesate de miercuri, 22 septembrie pe platforma științifică „Research Square”, trebuie să facă obiectul unei evaluări a experţilor în vederea publicării într-o revistă științifică. Pentru a înțelege mai bine evoluția SARS-CoV-2 și originile sale, care fac obiectul unor speculații intense de luni de zile, cercetătorii de la Institutul Pasteur din Paris, Institutul Pasteur din Laos și Universitatea Națională din Laos au efectuat la sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021 o misiune de teren în nordul țării cu diferite specii de lilieci care trăiesc în peșteri de calcar.

„Ideea inițială era să încercăm să identificăm originea acestei epidemii„, explică pentru AFP Marc Eloit, șeful laboratorului responsabil de „descoperirea agenților patogeni” de la Institutul Pasteur din Paris, ale cărui echipe au analizat diferitele probe colectate. „Din diferite motive care se acumulează, se suspectează că anumiţi lilieci insectivori ar putea fi rezervorul virusului”.

Locul în care trăiesc liliecii

Prelevările au avut loc într-o zonă care face parte dintr-un imens relief carstic, formațiuni geologice constituite în principal din calcar, care cuprinde și nordul Vietnamului și sudul Chinei. „Laos împarte acest teritoriu comun cu sudul Chinei, plin de cavități în care trăiesc liliecii, de unde şi ideea de a merge acolo”, continuă Marc Eloit. Pentru că ceea ce se întâmplă acolo este reprezentativ pentru acest ecosistem.

Concluziile analizelor Institutului Pasteur: secvențele de virusuri găsite la lilieci sunt aproape identice cu cele ale SARS-CoV-2 și cercetătorii au putut demonstra capacitatea lor de a permite virușilor să intre în celulele umane. Cu toate acestea, virușii studiați nu aveau „situl furinei” prezent în SARS-CoV-2, o funcție care activează așa-numita proteină Spike, permițând virusului să pătrundă mai bine în celulele umane, și a cărei existență condiționează puterea patogenă a virusului.

Mai multe ipoteze ar putea explica această verigă lipsă, susține Marc Eloit. „Poate că un virus nepatogen a circulat mai întâi la om înainte de a suferi mutaţii”, subliniază el. „Sau un virus foarte apropiat de cele identificate are acest sit al furinei, dar nu l-am găsit încă”. O altă întrebare: „Cum a ajuns virusul liliacului găsit în peșteri până la Wuhan”, în China, cunoscut punct de plecare al pandemiei, la 2000 km distanță? Nu există niciun răspuns pentru moment.

Există viruși asemănători cu SARS-CoV-2

Oricum, acest studiu „reprezintă un progres major în identificarea originii SARS-CoV-2”, crede Marc Eloit. Principala concluzie ar fi că există viruși foarte asemănători cu SARS-CoV-2 la lilieci, capabili să infecteze oamenii fără un animal intermediar, cum ar fi pangolinul. La sfârșitul lunii august, experții OMS, autorii unui raport cu privire la originea Covidului, au avertizat că cercetările sunt „în impas” pe acest subiect.

Aceștia făceau parte dintr-o echipă formată din 17 experți internaționali numiți de OMS și 17 experți chinezi, al căror raport fusese publicat pe 29 martie, după o investigație efectuată în ianuarie la Wuhan. Fără a oferi un răspuns clar, acest raport a enumerat patru scenarii mai mult sau mai puțin probabile. Cel considerat cel mai probabil a fost transmiterea virusului la oameni printr-un animal infectat de un liliac.

Apoi au venit ipotezele unei transmisii directe fără un animal intermediar, de transmitere prin alimente, în special prin carne congelată, și, în cele din urmă, a unei scurgeri accidentale de laborator, oricum considerată „extrem de improbabilă”. De atunci, „nicio dată” care să susțină „ipoteza unei scurgeri de laborator nu a fost nici publicată, nici transmisă OMS”, au subliniat experții.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: