STIL DE VIAŢĂ: Tabiet naţional - nicio masă fără pâine
- Adam Popescu
- 14 martie 2009, 14:51
Suntem printre cei mai mari amatori de pâine din Europa. Consumăm acest produs în combinaţii de-a dreptul bizare pentru alţii: cu orez, cartofi, paste sau supe.
În fiecare dimineaţă, primul gând al dnei Mariana este că trebuie să cumpere pâine pentru soţul ei. E trecută de 55 de ani, stă în Bucureşti, iar soţul, de aceeaşi vârstă, este de-a dreptul dependent de pâinea proaspătă.
Zilnic, cumpără două pâini rumene. „Are o fixaţie pentru pâine albă, care trebuie să fie cât mai moale. Spune că e cea mai gustoasă. O mănâncă cu orice, cu supă cu găluşti, cu orez, cu pilaf, cu paste. Aşa a fost învăţat de mic. E posibil să aibă legătură şi cu faptul că a crescut într-o familie numeroasă în care nu avea întotdeauna prea multă pâine albă la dispoziţie”, îşi explică femeia apucăturile bărbatului de 55 de ani, obişnuite pentru mulţi români. De altfel, statisticile arată că suntem printre devoratorii de pâine ai Europei.
- În fiecare an, un român consumă în jur de 108 kilograme de pâine, în timp ce media în ţările europene este de 78,8 de kilograme pe cap de locuitor. Vestea bună este că, în ultimii ani, s-a consumat şi la noi mai puţină pâine, cu circa 0,5% mai puţin de la an la an.
- Preţul scăzut al pâinii o face aliment de bază, mai ales în zonele rurale, iar lipsa de informare îi determină pe mulţi să o consume fără măsură.
Alimentul de bază
„Pâinea face parte din alimentaţia de bază a românilor. În rugăciuni, îi cerem permanent bunului Dumnezeu ceea ce avem nevoie din punct de vedere trupesc şi sufletesc, iar pâinea este simbolul bunurilor noastre trupeşti”, comentează părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, care ţine să amintească faptul că România era cândva „Grânarul Europei”, iar produsele româneşti sunt şi extrem de gustoase.
- În 1995, consumul de pâine la români era de 115 kilograme pe cap de locuitor, pentru ca, în prezent, acesta să scadă la 108 kilograme.
- Deşi trendul este unul descendent, românii sunt printre cei mai mari consumatori de pâine din UE, situându- se pe locul al doilea, la scurtă distanţă de Bulgaria. Una dintre explicaţii este venitul scăzut pe cap de locuitor, care ne face să consumăm pâine multă şi ieftină. „În plus, avem populaţie multă în mediul rural, iar acolo consumul de pâine este ridicat. De asemenea, se munceşte mult fizic, şi asta necesită multe calorii în organism”, explică Aurel Popescu, preşedintele Rompan.
Pe de altă parte, pâinea românească este foarte gustoasă. „Noi fa cem o pâine mult mai bună gustativ decât în alte state. Fabricile mari ro mâneşti păstrează metoda tra di ţională: aluatul se lasă la dospit în cazan, se frământă din nou şi se lasă iar la dospit câteva ore şi abia după aceea se pune la copt. Metoda modernă, numită directă, nu mai permite producerea gazelor, iar aluatul dospit se pune direct la cuptor”, precizează Aurel Popescu.
Preferinţe în alb şi negru Preferata românilor rămâne pâinea albă, asociată de-a lungul timpului cu un nivel ridicat de trai, comparativ cu pâinea neagră, simbol al sărăciei. „Pe timpul romanilor, pâinea neagră era pentru săraci. Odată cu Revoluţia Franceză, pâinea albă a fost văzută ca simbol al emancipării, pentru ca, după 1800, mămăliga să devină alimentul de bază pentru săraci. Mămăliga goală, fără carne, cauzează boala pelagra, dată de deficitul de vitamina PP, care afectează sistemul nervos şi pielea”, explică profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Pâinea neagră şi-a cucerit statutul în ultimii 30 de ani, când studiile au arătat clar că este mult mai sănătoasă decât cea albă. „Azi, cei bogaţi mănâncă pâine neagră, pentru că este mai scum pă, iar cei săraci consumă sor timentul alb”, mai spune Gheorghe Mencinicopschi. La rândul ei, mămăliga este văzută acum ca o alternativă la pâine şi, în plus, „s-a reinventat” sub formă de fulgi de porumb sau blat de pizza.
AVANTAJE
Sursă excelentă de energie
Pâinea este o sursă de energie foarte bună, afirmă nutriţioniştii. „Cerealele trebuie să fie baza piramidei alimentare. Atâta vreme cât glucidele din pâine nu depăşesc 50%- 60% din bilanţul caloric zilnic, nu este nicio problemă. De multe ori, rata aceasta se depăşeşte din cauza banilor puţini”, explică Eduard Adamescu, nutriţionist la Cabinetul de diabet zaharat şi obezitate Moşilor din Bucureşti.
Mulţi români consumă în exces pâine în detrimentul altor alimente, cum ar fi fructele, legumele sau carnea, ceea ce afectează rezistenţa organismului.
- Pâinea integrală, cu secară sau graham, are un conţinut mare de fibre, care protejează tranzitul intestinal şi scade lipidele din sânge.