Stalin abandonează susținerea comuniștilor din Grecia de teama SUA, „cel mai puternic stat din lume”!

Stalin făcuse „acordul procentajului” cu Winston Churchill, în  9 octombrie 1944 la Moscova, dorind să găsească o formulă menită să evite o confruntare directă cu SUA. Asta trebuia să se realizeze fie și dacă era nevoie să sacrifice niște tovarăși de luptă cum erau comuniștii greci, de exemplu. Prin „acordul procentajului”, Grecia urma să fie în sfera Vestului, iar România în sfera URSS. Dacă este să judecăm după numărul comuniștilor greci, aceștia în 1946-1949 vor iniția un război civil (între 1946 și 1949), în România, oficial, în 1944, erau circa 887 comuniști cu acte care figurau în evidențele Siguranței.

Milovan Djilas, important lider comunist iugoslav a descris momentul în care Stalin motivează anularea sprijinului pentru greci de teama SUA.

Cum a intrat România în sfera de influență sovietică

În 9 octombrie 1944, la Moscova, Churchill și Stalin s-au înțeles ca România să intre în sfera de influență sovietică, iar Grecia să ajungă în sfera anglo-americană. Dacă în România, trupele sovietice, intrate în 1944 au condus reprimarea Rezistenței, în 1946- 1949, Grecia a fost sfâșiată de un război civil sângeros, între partizanii comuniști (care controlau poziții deosebit de importante, în special nordul Greciei) și forțele susținute de către anglo-americani ale guvernului pro-monarhist al Greciei, în urma disensiunilor apărute între luptătorii împotriva ocupației germane, italiene, bulgare, privind orientarea politică ulterioară a Greciei. Comuniștii din Grecia și-au întemeiat propria armată (Armata Democratică Greacă, în fruntea ei fiind generalul Markos Vafiadis).

Iugoslavia și Albania au sprijinit activitatea comuniștilor și detașamentele de luptători, dar ruperea relațiilor dintre Tito și Stalin, a dus la pierderea sprijinului absolut necesar comuniștilor greci, Nikos Zahariadis, omul Moscovei impunând încetarea relațiilor cu Tito și reușind demiterea generalului Markos ( în general, Apostolos Patelakis, Războiul civil din Grecia (1946-1949) și emigranții politici greci în România (1948-1982), Editura ”Cetatea de Scaun”, Târgoviște, 2017, p.182-193).

Iosip Broz Tito a dorit ca Iugoslavia și Albania să îi sprijine pe comuniștii lui Markos, în timp ce Stalin, care îi lăsase lui Churchill inițiativa în Grecia (primise influența dorită în România), a subminat acțiunile grecilor, impunând ruperea relațiilor cu Tito și condamnarea dură a ”Titoismului”. Markos a fost îndepărtat de către Zahariadis și s-a ajuns la încetarea războiului.

Pentru a evita opiniile de genul ”Stalin a trădat”, populare printre grecii din România, Stalin a impus refugierea copiilor greci, a partizanilor, invalizilor și bătrânilor în statele ”aliniate” ideologic Moscovei.

Voi reda aici memoriile numărului 2 în ierarhia comunistă iugoslavă Milovan Djilas, care a avut multe întrevederi cu Stalin. La 10 februarie 1948, Stalin, Jdanov, Molotov s-a întâlnit cu iugoslavii Djilas, Edward Kardelj și cu lideri bulgari ca Dimitrov și Kolarov.

Iată ce notează Milovan Djilas:

”Stalin: -Revolta trebuie redusă la tăcere (termenul folosit afost svernut – ”eliminată militar”) Se întoarse către Kardelj. Crezi în succesul revoltei din Grecia?

Kardelj: Dacă nu crește nivelul intervenției străine și dacă nu se fac erori grave politice și militare.

Stalin: Dacă! Dacă! Nu, nu au nicio șansă să reușească. Ce crezi dumneata că Marea Britanie și Statele Unite ale Americii-cel mai puternic stat din lume- vor permite să străpungeți liniile lor de comunicații din Marea Mediterană! Prostii. Iar noi nu avem flotă.

Revolta din Grecia trebuie oprită și asta cât mai repede posibil” (Milovan Djilas, Conversații cu Stalin, București, Editura Corint, 2015, p.234-235.).

Acest fragment din însemnările lui Milovan Djilas (totuși trebuie să păstrăm rezerva specifică acestui tip de izvor istoric subiectiv-memoriile) demonstrează că I.V. Stalin își respecta angajamentele asumate la Moscova în 1944, față de Winston Churchill.