International
Stabilitate și securitate în Gaza. ONU și SUA discută crearea unei forțe de stabilitate în Fâșia Gaza
Donald Trump. Sursă foto: Captură video
Din cuprinsul articolului
Administraţia condusă de Donald Trump a transmis membrilor Consiliul de Securitate al ONU un proiect de rezoluţie care propune crearea unei forţe multinaţionale de stabilitate în Fâşia Gaza (ISF – International Stabilization Force).
Documentul descrie, între altele, un mandat temporar de acţiune, în colaborare strânsă cu Israel şi Egipt, şi excluderea invocării capitolului VII din Carta ONU.
Proiectul de rezoluţie. Elementele cheie
Proiectul transmis de Statele Unite prevede înfiinţarea unei forţe internaţionale, ISF, care să opereze sub un comandament unificat şi să acţioneze la frontierele dintre Fâşia Gaza şi Israel, respectiv Egipt.
În text se menţionează că forţa „ar lucra alături de o poliţie palestiniană nou‑formată şi verificată” pentru a contribui la securizarea zonelor de frontieră şi stabilizarea mediului de securitate din Gaza.
Mandatul propus include „distrugerea infrastructurilor militare şi teroriste, prevenirea reconstrucţiei acestora şi dezarmarea permanentă a grupurilor armate non‑statale”.
Conform documentului, propunerea ar urma să funcţioneze până la sfârşitul anului 2027, cu posibilitatea de prelungire sau modificare doar după consultări cu Israel, Egipt şi Consiliul de Securitate.
Mandatul şi cadrul legal al proiectului propus
Proiectul de rezoluţie propus de administraţia Trump prevede că Forţa Internaţională de Stabilizare (ISF) nu va invoca capitolul VII al Cartei ONU, ceea ce înseamnă că misiunea nu va avea acelaşi statut juridic ca o operaţiune tip „blue-helmet”, cum este UNIFIL în Liban.
Aceasta implică faptul că ISF nu va putea folosi forţa în mod unilateral pentru a impune respectarea păcii, ci va acţiona într-un cadru coordonat cu autorităţile locale şi cu statele implicate, în special Israel şi Egipt.
Totuşi, proiectul prevede că forţa va avea mandat clar pentru a supraveghea dezarmarea grupurilor armate din Gaza şi distrugerea infrastructurilor militare şi teroriste.
ONU / sursa foto: dreamstime.com
Prin excluderea invocării capitolului VII, rezoluţia urmăreşte să evite precedentul unui mandat internaţional direct de aplicare a forţei, păstrând în acelaşi timp posibilitatea ISF de a contribui la securizarea regiunii și la sprijinirea autorităţilor palestiniene.
Reacţii şi coordonare internaţională
Propunerea Statelor Unite privind înfiinţarea Forţei Internaţionale de Stabilizare în Gaza a generat reacţii diferite la nivel internaţional.
Mai multe state şi organizaţii regionale analizează rolul exact pe care îl pot juca în cadrul ISF, subliniind necesitatea unui mandat clar și a coordonării cu Israel și Egipt.
Oficialii israelieni au apreciat că proiectul este în mare parte aliniat cu poziţiile lor privind dezarmarea grupurilor armate din Gaza și stabilizarea frontierei.
În acelaşi timp, unele ţări arabe au insistat pe diferenţa dintre o misiune de tip „peacekeeping” și una „peace-enforcing”, exprimând îngrijorări legate de implicarea directă a trupelor internaţionale în gestionarea securităţii interne a regiunii.
Turcia a subliniat că fiecare ţară va decide participarea sa în funcţie de mandatul aprobat de ONU. Coordonarea între statele participante va fi esenţială pentru asigurarea succesului operaţional al ISF și pentru protecția populaţiei civile.
Calendar şi paşii următori ai proiectelor de rezoluție
Potrivit surselor oficiale, proiectul de rezoluție urmează să fie prezentat formal în fața Consiliului de Securitate al ONU „în zilele următoare”, iar un vot ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare.
Dacă rezoluția va fi aprobată, forța internațională de stabilizare (ISF) ar putea începe operațiunile pe teren la începutul anului 2026.
Mandatul inițial al ISF este stabilit până la sfârșitul anului 2027, cu posibilitatea de prelungire sau ajustare a termenului doar după consultări cu Israel, Egipt și Consiliul de Securitate.
În această perioadă, forța internațională va trebui să colaboreze strâns cu autoritățile locale, să sprijine formarea poliției palestiniene și să asigure securitatea frontierelor și a coridoarelor umanitare.
Sursele americane subliniază că Washingtonul intenționează o implementare rapidă, considerând ISF un element esențial pentru stabilizarea regiunii după luni de conflict și pentru prevenirea reapariției tensiunilor armate.
Contextul operaţional în Gaza
Fâşia Gaza continuă să se confrunte cu provocări majore în urma conflictelor recente, iar stabilizarea regiunii este esenţială pentru asigurarea securităţii populaţiei civile și a reconstrucției infrastructurii critice.
Propunerea creării Forței Internaționale de Stabilizare (ISF) survine într-un moment în care coridoarele umanitare sunt parțial funcționale, iar accesul organizațiilor umanitare este limitat de tensiunile de securitate.
Gaza 28 mai / sursa foto: captură video
ISF ar urma să colaboreze strâns cu o nouă poliție palestiniană instruită și verificată, pentru a preveni reînarmarea grupurilor militante și pentru a asigura monitorizarea zonelor sensibile, precum granițele și punctele de control.
În plus, forța internațională va avea responsabilitatea de a sprijini distribuția ajutoarelor, de a proteja infrastructura critică și de a coordona eforturile cu statele vecine, în special Israel și Egipt.
Prin aceste măsuri, operațiunea urmărește să creeze un mediu mai sigur, favorabil reconstrucției și stabilității pe termen mediu.
Implicatii şi incertitudini ce vizează proiectul de rezoluție
Deși proiectul de rezoluție este deja discutat la nivelul Consiliului de Securitate, numeroase incertitudini persistă privind implementarea sa practică.
Una dintre cele mai semnificative întrebări vizează componența exactă a trupelor internaționale: nu este clar care state vor contribui cu personal militar și în ce proporție, iar participarea unor țări ar putea fi condiționată de evaluarea mandatului și a riscurilor operaționale.
De asemenea, autoritatea de comandă a ISF, chiar dacă va fi unificată, poate genera tensiuni în privința coordonării cu forțele locale palestiniene și cu Israelul și Egiptul, parteneri-cheie în misiune.
Faptul că rezoluția nu invocă capitolul VII al Cartei ONU ridică întrebări despre capacitatea ISF de a reacționa rapid în situații de violență intensă sau atacuri teroriste.
În plus, rămâne incert nivelul exact de sprijin politic și logistic din partea Consiliului de Securitate și a comunității internaționale.
