Sportul vs. realitatea. De ce doar 30% dintre români continuă mersul la sală după luna ianuarie

La fiecare început de an, sălile de sport din România sunt luate cu asalt de oameni. Rezoluțiile de Revelion, dorința de a slăbi rapid după mesele copioase de sărbători și promisiunea unui „nou eu” îi împing pe mulți să-și facă abonament la sală. Statisticile din industrie arată însă o realitate mai puțin încurajatoare: după o lună sau două, entuziasmul se evaporă rapid.

„După ce trece luna ianuarie și hype-ul rezoluțiilor de Revelion, rămân în sală aproximativ 30% dintre cei nou-veniți”, spune antrenorul de fitness Alin Murgilă. Motivele sunt recurente și previzibile: lipsa unui plan clar, a motivației și a unor obiective realiste. „Oamenii vin și întreabă în cât timp slăbesc. Când le explici că slăbitul nu înseamnă doar sport, ci și alimentație și odihnă, mulți realizează că procesul e mai greu decât și-au imaginat. Atunci apar frustrările și, treptat, abandonează”, completează antrenorul.

Cum trecem peste autosabotaj?

Problema principală nu este lipsa voinței, ci abordarea greșită. Sportul tratat ca un impuls de moment, fără consecvență, este aproape sigur sortit eșecului. Sprijinul unui antrenor experimentat poate face diferența între a renunța după câteva săptămâni și a reuși să mergi mai departe, pas cu pas. „Este nevoie de consecvență. Un impuls de moment nu ajută, pentru că atunci când dispare și vezi că nu evoluezi atât de repede cum ai vrea, intervin frustrările. În acel moment ai nevoie de un antrenor care să fie și un psiholog bun, nu doar un sportiv bun”, spune Alin Murgilă.

Alin Murgilă, antrenor de fitness. Sursă foto: Arhivă

Potrivit acestuia, relația client-antrenor este esențială încă de la prima ședință. Trebuie discutate motivațiile reale și istoricul fiecărei persoane. „Nu toți antrenorii buni ca sportivi sunt și pedagogi sau psihologi buni. Prima ședință este despre cunoaștere, despre a vedea dacă există chimie și despre a înțelege ce l-a determinat pe client să facă o schimbare. Fitness-ul este un stil de viață, cu urcușuri și coborâșuri, nu o linie dreaptă”, explică el.

Dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu merge la judecată - Update

Ce vrea Meghan cu adevărat. „Scopul final este să fie regină”

În acest proces, răbdarea este cheia. Greșelile fac parte din drum. Cel mai mare inamic este chiar propriul nostru creier, iar disciplina se construiește treptat. „Fiecare zi trebuie luată separat. Dacă ieri ai mâncat mai mult decât trebuia, nu este un capăt de lume. Azi o iei de la capăt. Așa se disciplinează corpul. În fitness ducem mereu o luptă cu propriul nostru creier, care ne cere zahăr și grăsimi. De multe ori, el este principalul nostru sabotor”, spune antrenorul.

Cât sport ar trebui să facem?

Pentru echilibrul organismului și pentru sănătate, specialiștii recomandă trei-patru antrenamente de câte 45 de minute și 20 de minute de stretching, pe săptămână. Pentru rezultate vizibile, acestea ar trebui completate de șapte-opt ore de somn, odihnă de calitate și alimentație echilibrată. „Creșterea musculară are loc în perioada de refacere, nu în timpul antrenamentului. De aceea, odihna și alimentația sunt la fel de importante ca activitatea fizică în sine”, subliniază Alin Murgilă.

„Sportul este bun mai întâi pentru creier și apoi pentru corp”. Sursă foto: Arhivă

Tipul de mișcare trebuie adaptat vârstei și condiției fizice. Nu putem cu toții să alergăm câte o oră pe bandă sau să ridicăm 100 de kilograme. Pentru persoanele cu probleme de sănătate sau pentru cele mai în vârstă, sunt recomandate exercițiile fizice cu impact redus. „Pentru clienții mai în vârstă, recomand mersul pe bandă sau bicicletă, stretching-ul și exerciții de forță cu greutate moderată, mai ales pentru picioare și spate. Acolo apar cele mai multe dureri, genunchi, zona lombară, omoplați, iar exercițiile executate corect pot îmbunătăți vizibil starea de bine și funcționarea corpului”, explică antrenorul.

Sportul în rândul copiilor și tinerilor

Copiii și adolescenții reprezintă o categorie aparte, pe care o vedem tot mai des în sălile de fitness. Realitatea este că mulți copii nu mai fac suficient sport la școală, stau foarte mult pe telefon sau tabletă și ajung, de la vârste fragede, să aibă probleme de greutate sau de postură, cu umerii aduși în față și dureri de spate. În același timp, mulți părinți renunță la sport pentru că nu au cu cine să își lase micuții.

„Fitness-ul este un stil de viață”. Sursă foto: Arhivă

Tocmai de aceea, sala de sport poate fi o soluție pentru ambele probleme, dacă există îndrumare din partea unui profesionist. Antrenamentele pentru copii nu înseamnă greutăți sau performanță, ci mișcare, joc, exerciții simple care ajută la mobilitate, coordonare și dezvoltare armonioasă. Sub supravegherea unui antrenor care știe să lucreze cu ei, copiii pot face mișcare în siguranță, iar părinții pot veni la sală fără griji sau mustrări de conștiință. „Un antrenament pentru copii nu ar trebui să dureze mai mult de 30 de minute. Este important să fie distractiv, să stimuleze mobilitatea, motricitatea, viteza de reacție și spiritul competitiv”, explică Alin Murgilă.

Dincolo de estetică, sportul rămâne una dintre cele mai eficiente forme de prevenție în sănătate. „Sportul este bun mai întâi pentru creier și apoi pentru corp”, concluzionează antrenorul. Iar cei care reușesc să continue antrenamentele constante și după luna ianuarie au șanse mari să transforme mișcarea într-un obicei, nu într-o rezoluție abandonată.