Povestea tragică, suprarealistă, cu două personaje invariabile- românii şi sistemul medical, se scrie din nou. De această dată, doi tineri români, Ionuţ şi Alina Lungu, îşi povestesc drama în paginile cunoscutului "The New York Times".

Victima unui sistem găunos, marcat de corupţie şi de lipsa fondurilor, este de această dată fiul lor, Sebastian, care s-a născut cu grave leziuni cerebrale deoarece părinţii lui "nu au plătit suficient". Alina Lungu, de 30 de ani, susţine că a făcut tot ce ţinea de ea pentru a avea o sarcină sănătoasă- a mâncat numai alimente organice, a înnotat în fiecare zi şi i-a strecurat în buzunar ginecologului său câte un plic cu echivalentul în lei a 255 de dolari.

Însă "ratele" nu au asigurat prezenţa medicului în ziua în care Alina trebuia să nască. După 12 ore de travaliu şi încă o oră petrecută singură, în camera ei, a venit un doctor. Pentru a constata că bebeluşul aproape se sufocase, având cordonul ombilical înfăşurat de două ori în jurul gâtului. Sebastian s-a născut orb, surd şi cu leziuni grave ale creierului.

Alina şi Ionuţ realizează acum că mita pe care au dat-o personalului medical nu a fost suficientă.

"Doctorii sunt obişnuiţi să ia şpagă în România. Acum, trebuie să plăteşti şi mai mult pentru a beneficia de atenţia lor", spune românca, citată de publicaţia americană.

Ea speră ca acest fenomen să fie oprit "înainte ca alţi copii să sufere precum fiul ei, care îşi va petrece viaţa, cel mai probabil, într-o stare vegetativă".

Fabrica de drame

Publicaţia aminteşte şi alte cazuri asemănătoare, când neglijenţa medicilor a însemnat drama unui pacient. A unui om. "Articole despre doctori, pacienţi şi deontologi sugerează că această cultură a mitei a infectat fiecare nivel al sistemului", aducând uneori pacienţii la limita disperării.

Problema a fost readusă în atenţia publică în urmă cu două luni, când un bărbat de 63 de ani a murit pe holul unui spital din Slatina.

Asistenta care l-a dus din sală în sală, pentru a găsi un doctor care să aibă grijă de el, a comentat, într-un interviu, că bărbatul a fost ignorat deoarece "părea prea sărac pentru a-şi permite să dea mită". Reprezentanţii spitalului au declarat că nu părea o urgenţă medicală.

360 de milioane de dolari şpagă, anual Doctorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, a explicat că una dintre cauzele acestei situaţii este venitul mic al medicilor.

"Pacienţii nu vor să meargă la un doctor care este distras de gândul: "Cum îmi voi plăti chiria şi hrăni copiii?" Există un tip de conspiraţie între medic şi pacient- de plată a mitei", a apreciat Astărăstoae.

Potrivit unui studiu realizat în anul 2005, de către Banca Mondială, pentru Ministerul român al Sănătăţii, cadourile şi atenţiile oferite medicilor însumează anual 360 de milioane de dolari. Aceleaşi date arată că, în cazul în care starea unui pacient necesită spitalizare, mita plătită de familia acestuia reprezintă, în medie, trei sferturi din venit.

De-a râsu' plânsu' în sistemul medical

Doctorii şi pacieţii intervievaţi au descris traseul mitei în spitale, explicând regulile nescrise ale fenomenului. Uneori, se nasc episoade tragicomice- când un doctor refuză să ia şpagă de la un pacient, bolnavul înţelege că nu mai are nicio şansă de supravieţuire.

România, o ţară săracă cu 22 de milioane de locuitori, care a aderat la UE în urmă cu doi ani, se luptă cu o cultură a corupţiei puternic înrădăcinată, încă de pe vremea comunismului, când românii aşteptau la cozi lungi numai pentru a primi alimente şi dădeau mită pentru a beneficia de servicii de bază, scrie The New York Times.

Semnalele de alarmă cresc în intensitate şi la Bruxelles. Principala observaţie a Comisiei Europene, în raportul intermediar din 12 februarie, cu privire la Justiţia din România, este faptul că unele investigaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de Parlament.

Participaţi la dezbaterea evz.ro: Cât de bolnavă e sănătatea românească?