Evenimentul Zilei a fost primul mare ziar particular, avându-l ca principal acționar pe regretatul Mihai Cârciog, care s-a lansat printr-o formulă de presă cu totul și cu totul neobișnuită. Un ziar de știri. Un ziar cu informații succinte, care trebuiau să acopere tot ceea ce se întâmpla nou în societatea românească. Iar știrile aveau supratitlu, titlu și subtitlu. Erau extrem de explicite. Și scrise cu litere mari. Pentru ca oamenii să le poată citi chiar și din mers.

Și, în același timp, un ziar al marilor dezvăluiri de presă. Într-un timp record, Evenimentul Zilei a reșit să pună mâna pe cea mai bogată arhivă de documente și de informații privilegiate. Și de cel mai mare număr de oameni care la propriu, dar și la figurat, ne vindeau informații. Mașinăria de dezvăuiri a Evenimentului Zilei a însemnat pentru mulți o Apocalipsă. Nimic nu-i stătea în cale departamentului de investigații. Și nici departamentului de servicii secrete. În calitate de redactor șef adjunct, am avut privilegiul de a forma și de a conduce și aceste două departamente. Presa de investigații a Evenimentului Zilei a semănat literalmente groază în lumea politică, în lumea afaceriștilor puși pe jaf din anii ’90 și în rândul serviciilor secrete, încă aflate sub umbrela fostei Securități.

Nu era ușor. Ne-am asumat riscuri. Reporterii noștri lucrau zi și noapte. Unii erau porecliți „boschetari”. Eram amenințați zi de zi cu procese. Și împotriva noastră chiar se desfășurau anchete conduse de Parchetul General. Într-una dintre ele, eram cercetat alături de Ion Cristoiu. Pentru că scosesem la iveală un document din care reieșea că, în 1990, Ion Iliescu a dat o lovitură de stat atunci când l-a demis pe Petre Roman de la conducerea Guvernului, sub imperiul unei Mineriade.

Tirajul Evenimentului Zilei a crescut în scurt timp exponențial. Îmi amintesc cu precizie că tirajul creștea atât de repede, încât Mihai Cârciog nu mai făcea față cu aprovizionarea cu hârtie. Oameni din subordinea lui și a lui Ion Cristoiu erau autorii unor veritabile magii pentru a procura hârtia necesară acestei creșteri uriașe a tirajului. Am ajuns să avem mai multe exemplare vândute, decât întreaga presă la un loc. Și, evident, ne-am atras invidia și ura colegilor de la celelalte publicații. Dar am supraviețuit. Și, rând pe rând, au supraviețuit cei care au rămas sau care s-au reîntors la Evenimentul Zilei. Și iată, astăzi, acest ziar este în continuare unul dintre cele mai importante din România. Eu cred că cel mai important. Și continuă să conducă flota presei din această țară. La mulți ani, dragi colegi! Cei care mai sunteți și cei care nu mai sunteți la Evenimentul Zilei!