Date recente de la Eurostat arată că gospodăriile din România dedică o parte semnificativă a veniturilor lunare pentru alimentație, depășind chiar vecinii bulgari la capitolul moda și încălțăminte.

Un nou sondaj Eurostat scoate la iveală că românii alocă cea mai mare parte a veniturilor lor lunare pe alimente. În clasamentul european ocupăm primul loc cu un procent impresionant de 23,7%. Acest fapt subliniază provocările economice cu care se confruntă cetățenii țării în raport cu restul Europei. Comparativ, cheltuielile pentru haine și încălțăminte, educație și sănătate ocupă un loc secund, reprezentând aproximativ 19,1% din bugetul unei gospodării.

Citește și asta: Care este cantitatea corectă de detergent pentru a avea haine curate

Pe de altă parte, cheltuielile cu locuința, inclusiv apă, electricitate, gaze și alți combustibili, reprezintă aproximativ 18,4% din veniturile familiale. Aceste date pun în perspectivă presiunea financiară sub care trăiesc românii. Având în vedere că veniturile din România sunt considerabil mai mici în comparație cu alte state europene. Dificultatea de a face față cheltuielilor lunare este o realitate cu care se confruntă multe gospodării.

Clasamentul Eurostat evidențiază o discrepanță semnificativă în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește procentul veniturilor alocat alimentației. În timp ce România se află în fruntea listei cu 23,7%, urmează Bulgaria cu 18,9%, Slovacia și Lituania cu 18%, iar Estonia și Letonia cu 17,7%. La polul opus, Irlanda (7%), Luxemburg (8,2%) și Austria (8,9%) înregistrează cele mai mici ponderi ale cheltuielilor cu alimentele din veniturile lunare.

Sondaj anterior scotea în evidență ce cumpără românii

La nivelul preferințelor de cumpărături recente, primele locuri în clasamentul celor mai alese categorii de produse sunt ocupate de fructe, legume și lactate, selectate de 86% dintre participanți. Acestea sunt urmate îndeaproape de produsele din carne, cu o prezență în coșurile de cumpărături ale 75% dintre respondenți. În ceea ce privește băuturile non-alcoolice, acestea sunt optate de 69% dintre cumpărători. De asemenea, este de menționat că produsele congelate, cum ar fi legumele și fructele, s-au impus ca articole esențiale pentru 60% dintre respondenți.

Analizând profilul consumatorului pe baza tipului de produse recent achiziționate, se remarcă un fapt interesant. Persoanele cu vârste între 45 și 55 de ani sunt cele mai înclinate să includă carne în dieta lor, cu un procent de 70%,. În timp ce grupul de vârstă de până în 24 de ani arată o preferință mai redusă pentru această categorie, de doar 48%.

Când vine vorba de produse lactate, segmentul de consumatori este predominant feminin. Cu un procentaj de 74% femei față de 64% bărbați. Pe de altă parte, fructele și legumele sunt mai des achiziționate de către persoanele de peste 55 de ani. Indicând o tendință a acestui grup de vârstă către alegeri alimentare sănătoase.

Topul celor mai falsificate alimente

Un alt fenomen prezent peste tot în Europa, dar cu precădere în România este falsificarea alimentelor. Printre cele mai frecvent falsificate alimente se numără: Uleiul de măsline extravirgin: Adesea diluat cu uleiuri vegetale mai ieftine. Mierea naturală: Se pot adăuga siropuri de zahăr sau îndulcitori artificiali. Brânza: Adăugarea de uleiuri vegetale, amidon și alte ingrediente ieftine pentru reducerea costurilor. Cafeaua măcinată: "Umflarea" cu cicoare, orz sau alte adaosuri pentru creșterea volumului și profitului.

Dar nici Peștele nu scapă de lăcomia comercianților: Etichetele induc în eroare privind speciile valoroase. Șofranul: Falsificat cu substanțe similare vizual, cum ar fi floricelele de gălbenele.

Aveți atenție și la Vin. Poate fi modificat cu adaosuri de apă, zahăr sau alte substanțe pentru a altera aroma, culoarea sau conținutul de alcool. Parmezanul: Pretins a fi ras, dar adesea conține celuloză, un aditiv care previne aglomerarea brânzei ras.

Un nivel de trai dificil

Acest sondaj subliniază nevoia imperioasă de măsuri economice care să sprijine cetățenii români. În contextul unui nivel de trai care se dovedește a fi din ce în ce mai dificil. Creșterea salariilor și implementarea unor politici care să faciliteze accesul la nevoile de bază devin priorități urgente. Pentru a îmbunătăți standardul de viață în România.

În concluzie, situația economică a României, ilustrată prin procentul mare de venituri alocat alimentației, evidențiază provocările cu care se confruntă gospodăriile românești. Aducerea la lumină a acestor date de către Eurostat este un pas crucial. În înțelegerea contextului economic și social actual, deschizând calea către soluții viabile și sustenabile.