Şomerii români aşteaptă să vină joburile la ei

Şomerii români aşteaptă să vină joburile la ei

În Capitală, deşi angajatorii au venit cu 900 de locuri de muncă, doar 200 de persoane au concurat pentru ele.

Doar la Piteşti au venit 2.000 de oameni, dar "luaţi cu arcanul". Mai multe agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă au organizat ieri burse dedicate şomerilor, la care au putut participa totuşi şi persoane care doresc să îşi schimbe jobul.

Concurenţă de Bucureşti: un om pe patru joburi

O astfel de bursă a avut loc şi la Bucureşti, unde angajatorii prezenţi au venit să caute circa 900 de oameni pentru posturile pe care le au vacante. Cum până la ora 13.00 veniseră doar vreo 200 de persoane, angajatorii şi-au luat mapele şi au plecat. Încă de dimineaţă se vedea că nu va fi mare tămbălău la Bursa Locurilor de Muncă din Capitală.

Ne puteți urmări și pe Google News

Doar vreo 100 de oameni erau prezenţi la ora 9.00 în faţa Colegiului Economic "Viilor", cei mai mulţi trecuţi de 40 de ani, fiecare cu câte-o meserie pe care considera că o stăpâneşte cu adevărat. Însă dimineaţa i-a prins pe treptele liceului şi pe vreo 10 absolvenţi de facultate. Una dintre aceştia, Alina Mărăşoiu, a terminat Literele şi îşi caută de muncă de vreo patru luni. Mai face câte o traducere, dar spune că "rar vin comenzi".

În situaţia de acum, ştie că nu şi-ar permite să se încăpâţâneze să caute doar joburi din domeniul său. "Am venit să caut ceva, aş lucra şi într-o bancă sau secretară, dacă trebuie", spune ea.

Experiment: chiar ai şanse la angajare? Rezultat: ai destule

Cei mai mulţi se aflau însă în situaţia lui Claudiu, un domn la vreo 50 de ani care, după ce şi-a pierdut locul de muncă, a avut mari probleme cu găsirea unui nou job.

"Am montat interfoane, dar asta cu interfoanele e ca desertul, îl iei doar după ce termini ce-i mai important. Oameni de la bloc au probleme mai mari, trebuie să îşi repare ţevile, să reabiliteze, interfonul e la urmă", descrie el ultima experienţă în câmpul muncii.

Cum erau atât de puţini oameni la coadă, am vrut să vedem ce şanse are un om venit de nicăieri să îşi caute un loc de muncă. Aşa că, pentru o oră, am devenit un şomer model, dornic de angajare. La finalul celor patru ore de scurte interviuri, şase angajatori m-au "selectat în vederea angajării" - adică pentru o nouă întâlnire cu angajatorul, la sediul acestuia. La trei dintre ei, cred că şansele să mă aleagă erau foarte mari. Am încercat mai întâi la un supermarket, care venise să caute ambalatori marfă, post care era trecut în lista celor "necalificaţi".

Le-am spus că am studii medii, că sunt dispus să lucrez în ture şi i-am întrebat care e salariul. Au început cu sintagma "pachet avantajos", eu am insistat şi am aflat că ar fi vreo 900 de lei şi bonuri de masă. M-au chemat la supermarket, la începutul săptămânii viitoare.

Cum am devenit agent de intervenţie, doar cu kilogramele şi cazierul

Apoi m-am mutat în celălalt colţ al sălii şi, profitând un pic de cele vreo 90 de kilograme din dotare, am aplicat pentru "agent intervenţie". Angajatorul, o firmă de pază, a fost încântat de mine înainte să deschid gura. M-au mai întrebat doar dacă am cazier, le-am zis că sunt "curat", dar că nu am făcut lupte sau ceva de genul acesta. "Nu-i nimic", mi-au spus, aşa că m-au invitat direct să le aduc actele ca să încep munca, de săptămâna viitoare. Am avut ghinion când am aplicat pentru posturi pentru calificaţi, deşi mi-am inventat ceva experienţă. Am picat la testul sudorului, deoarece nu am ştiut să răspund la o întrebare atât de tehnică, încât nu pot să o redau aici. Domnul Radu, din spatele meu, s-a descurcat mai bine şi cred că va primi slujba.

FĂRĂ LEAFĂ FIXĂ

Absolvenţii de "economic", plătiţi la comision

La firmele de asigurări şi la o bancă pentru locuinţe am spus că am studii superioare şi m-au şi trecut în agendă. Însă aceasta nu e mare performanţă, de vreme ce acestea nu ofereau salariu, ci un comision din ceea ce vindeai. Luni, ar trebui să mă duc la banca pentru locuinţe. Domnul Cludiu, cel cu interfoanele, spune că va merge numai după un mic test pe care şi l-a dat singur: "dacă reuşesc să conving trei persoane până atunci, mă duc".

Jobul presupune să atragi oameni să intre într-un program de economisire în vederea unui credit pentru locuinţă, program în care intervine şi statul cu o sumă. Mihaela, absolventă a unei facultăţi cu profil economic, spune că mai toate joburile oferite în acest domeniu nu asigură un venit fix, ci doar bani din comisioane. Un loc de muncă care mi-a fost oferit repede a fost cel de stivuitorist, dar a trebuit să mint în legătură cu trecutul meu în această meserie - inexistent. O promisiune certă am primit şi de la o firmă care căuta "lucrător pentru salubrizări căi publice", un loc de muncă plătit cu vreo 700 de lei şi cerea, aşa cum pare, să mături stăzile. Am aplicat şi pentru un post de consilier juridic, dar din nou m-am lovit de un interviu destul de dur.

FENOMENUL PITEŞTI

Misterul unei vrednicii răsărite de nicăieri

În dimineaţa zilei de ieri, televiziunile de ştiri au insistat cu imaginea celor 2.000 de oameni strânşi la Bursa Locurilor de Muncă de la Piteşti. Cum în ţară nu a fost deloc îngrămădeală pentru joburile puse la concurs (la Bucureşti doar 100 de oameni au stat la coadă, la Arad au fost cam tot atâţia), nu puteai să nu te întrebi cum de piteştenii au fost singurii care s-au mobilizat exemplar în vederea angajării.De fapt, mulţi dintre cei 2.000 de oameni veniseră cu altă treabă. Piteştenii care "s-au călcat în picioare pentru un loc de muncă", aşa cum se anunţa la Realitatea TV, veniseră de fapt pentru a-şi recupera carnetele de şomer.

Ideea le-a aparţinut celor de la AJOFM Argeş, care au reţinut carnetele de şomer unui număr mare de persoane, care au fost chemate să îşi primească actul tocmai în ziua Bursei Locurilor de Muncă. Motivul: doar-doar o să aplice pentru unul dintre cele 624 de joburi oferite ieri de angajatorii prezenţi la Bursă. În judeţul Argeş există aproximativ 20.000 de şomeri, dintre care 8.800 sunt neindemnizaţi. În aceste condiţii, raţa şomajului este de circa 7%, peste media naţională de 5,4 %. Ajutorul mediu de şomaj primit de români în anul 2011 a scăzut cu 10% faţă de 2010, de la 523 la 476 de lei. CITIŢI ŞI:

  • Cu cât a scăzut rata şomajului în România