Până acum s-a crezut că până la homo sapiens, adică omul modern, aşa cum este știut şi astăzi, nu a mai existat nimic. O creaţie divină şi atât.

Iată că acum, oamenii de ştiinţă au descoperit însă de-a lungul timpului, mai ales în Africa rămăşiţe ale unor primate asemănătoare omului. De aici s-a ajuns la concluzia că omul modern a evoluat dintr-un gen de primate care au deprins în timp mersul biped, folosirea obiectelor pe post de unelte şi apoi prelucrarea lor, iar mai apoi odată cu dezvoltarea creierului şi alte noi aptitudini ajungânud-se în cele din urmă la omul de astăzi. Există însă multe verigi lipsă în acest lanţ de la primii hominizi bipezi şi până la omul de astăzi.

O echipă de specialişti din Franţa condusă de paleontologul Brigitte Senut şi geologul Martin Pickford au efectuat în anul 2001 cercetări arheologice în zona Tugen Hills, Kenya. În urma săpăturilor au fost descoperite rămăşiţele unor primate. Este vorba despre oasele a cinci indivizi, resturi de braţe şi picioare, dinţi şi fragmente de mandibulă. După cercetări amănunţite specialiştii au realizat că este vorba despre o primată care se deplasa biped şi folosea obiectele din natură pe post de unelte.

Aceştia au tras concluzia că este vorba despre un om primordial, un hominid care a stat la baza evoluţiei hominizilor şi în cele din urmă a omului. A fost numit „Orrorin Tugenenesis”. Numele lui în limba tugen chiar asta înseamnă „primul om”. Conform analizelor făcute asupra oaselor s-a constatat că acest hominid a trăit acum 6.8 milioane de ani în urmă cu peste 3 milioane de ani mai devreme decât australophitecus considerat multă vreme cel mai vechi hominid.

Acesta a trăit pe dealurile din Kenya şi se deplasa biped. Nu se ştie dacă ocazional sau tot timpul. Totodată acest „om primordial” folosea pietre neprelucrate, beţe sau crengi pentru a modela mediul în care trăia. Conform analizelor de laborator Orrorin nu era mai înalt decât un cimpanzeu şi semăna mai degrabă cu o primată. De altfel se înrudea cu aceastea. Avea cel mai probabil corpul acoperit de păr, dar trăsăturile faciale l-ar fi diferenţiat de celelalte primate.

Specialiştii deocamdată nu ştiu foarte multe lucruri despre acest hominid. În urma studierii oaselor femurale cred că a fost biped. Dar cu toate acestea, oasele mâinii arată că era adaptat şi căţăratului în copaci. Molarii plaţi arată că mânca cel mai mult legume şi fructe, adică preponderent vegetarian. Cu toate acestea caninii dezvoltaţi arată că era şi un consumator ocazional de carne. Cel mai probabil cadavre de animale abandonate de prădători. Cu alte cuvinte Orrorin era într-un fel omnivor deşi dieta lui era în proporţie de 80%, probabil, din fructe.

Acesta folosea beţe, pietre pentru a-şi procura hrană dar şi pentru a-şi amenaja adăposturi foarte empirice, bănuiesc oamenii de ştiinţă. Totodată cercetătorii au elaborat numeroase teorii privind acest hominid. Aceştia specualează şi spun că Orrorin a fost strămoşul comun al omului dar şi al marilor primate. Adică strămoşul din care s-au desprins mai târziu gorilele, cimpanzeii şi oamenii. Altă teorie îl plaseză pe Orrorin în capătul lanţului evoluţiei umane. Adică acesta ar fi fost primul strămoş al omului, primata care s-a desprins din trunchiul său genetic, a început să meargă biped şi să dezolte un comportament diferit faţă de cel al marilor primate.

Ei au ajuns la concluzia că Australophitecus ar fi fost doar o ramură a familie hominizilor dispărută, fără implicaţii în evoluţia acestora şi că de fapt Orrorin era cel din care s-a dezvoltat întreaga specie umană, scrie publika.md.

 

Te-ar putea interesa și: