Social
Fostul judecător Toni Neacșu: Sistemul penitenciar din România, o gaură neagră în bugetul statului
Închisoare. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
România suportă costuri uriașe din cauza unui sistem penitenciar ineficient și puternic politizat, spune fostul judecător Toni Neacșu. El a atras atenția supra sumelor impresionante cheltuite anual pentru întreținerea deținuților, în timp ce alte domenii vitale, precum educația sau protecția copiilor, rămân subfinanțate.
Avocatul Toni Neacșu, despre cheltuielile pe care statul le are cu deținuții
Potrivit datelor oficiale furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor, în anul 2025, statul român plătește 280,01 lei pe zi pentru fiecare deținut, adică peste 102.000 de lei pe an.
Fostul judecător spune că această sumă este de peste zece ori mai mare decât alocația zilnică primită de un copil în România, o discrepanță care, spune el, „arată cât de distorsionată a devenit politica penală a statului, transformată într-un instrument de propagandă și răzbunare socială”.
În comparație, alocația de stat pentru un copil este de 25,5 lei pe zi pentru cei sub doi ani și doar 9,41 lei pe zi pentru copiii între doi și 18 ani.
„Alocația de stat pentru un copil este 719 lei (25,5 lei pe zi) lunar pentru copiii sub doi ani sau cu dizabilități și de 292 (9,41 lei pe zi) lunar pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi ani și 18 ani. Asta mă ajută să demonstrez cât ne costă politizarea excesivă a politicilor statului care în mod normal ar trebui să rămână pur tehnice și neidelogizate”, a arătat el.
Toni Neacșu. Sursa foto: Captură video
O povară pusă pe umerii românilor
Avocatul Toni Neacșu consideră că aceste cifre arată cât de mult a fost politizată politica penală din România. În opinia sa, societatea a fost „radicalizată” de politicieni, prin discursuri populiste și campanii electorale care au promovat ideea că orice persoană condamnată trebuie să „putrezească în închisoare”.
„Electoratul român a fost radicalizat, inclusiv printr-un referendum național organizat de Klaus Iohanis și care i-a garantat câștigarea celui de-al doilea mandat, în a considera că pușcăria e locul unde orice persoană găsită vinovată de justiție trebuie sa putrezească. Indiferent cât de mică e pedeapsa aplicată sau puțin gravă fapta săvârșită, individul trebuie izolat și pedepsit aspru, pentru ca doar așa societatea se consideră răzbunată”, adaugă fostul magistrat.
Sistemul penitenciar, la limita colapsului
Neacșu arată că, la 16 aprilie 2025, în penitenciarele din România se aflau 23.600 de persoane, deși există condiții decente doar pentru 19.700. Asta înseamnă o supraglomerare de 4.774 de deținuți.
Statul român este condamnat în continuare la CEDO pentru condițiile precare din penitenciare și plătește despăgubiri consistente celor încarcerați. Cu toate acestea, opinia publică nu pare sensibilă la aceste probleme, fiind alimentată, spune Neacșu, de politicieni care folosesc tema justiției pentru câștig electoral.
„Indiferent cât de mică e pedeapsa aplicată sau puțin gravă fapta săvârșită, individul trebuie izolat și pedepsit aspru, pentru ca doar așa societatea se consideră răzbunată. Așa se face că legislația noastră privind executarea pedepselor a rămas la ani lumină distanță de legislațiile similare din Europa civilizată. Standardul european, inclusiv din considerente de eficiența economică, este de apela pentru infracțiuni și pedepse mărunte la alte forme de executare decât in penitenciar”, explică fostul magistrat.
Alte țări europene aleg soluții mai eficiente
În majoritatea statelor europene, pedepsele mici – de până la 2-3 ani – sunt executate la domiciliu, sub monitorizare electronică. Condamnații pot munci și contribui la acoperirea prejudiciilor, fără a deveni o povară pentru buget.
„Românii sunt șocați ca în Italia, Spania, Grecia sau Germania unele pedepse se execută la domiciliu, la fel cum atunci când ajungi ca dintr-o pedeapsă mai mare să mai ai puțin puțin executat (2 ani ca medie) ești trimis la fel la domiciliu. De ce? E simplu, statul cheltuie prea mulți bani cu tine în pușcărie, e mult mai eficient să te lase să te integrezi și să te întreții singur, accentul fiind pus pe recuperarea prejudiciilor iar nu pe izolarea din pură răutate socială a persoanelor care în sine nu prezintă un pericol public. Judecătorii și autoritățile țărilor europene sunt la fel de șocati că trebuie să trimită cetățeni români spre executare într-un regim execuțional pe care ei l-au depășit de zeci de ani”, continuă el.
4000 de deținuți cu pedepse mici, întreținuți pe bani publici
Datele oficiale arată că, la 1 septembrie 2025, existau în România: – 253 de persoane condamnate la pedepse mai mici de un an, – 1.900 de persoane cu pedepse sub doi ani, – 4.000 de persoane cu pedepse sub trei ani.
Costurile sunt uriașe: un an de detenție pentru un singur deținut înseamnă 102.200 lei. În total, pentru aceste pedepse scurte, statul cheltuie peste 408 milioane de lei anual — echivalentul a aproape jumătate de miliard de lei.
„Ce înseamnă asta în costuri pe care le plătim de la buget, adică din banii tuturor? E foarte simplu. Un an de pușcărie pentru o persoană ne costă 102.200 lei. Cu cei 4000 de condamnați cu pedepse sub 3 ani aproape orice țară civilizată din Europa, ai căror cetățeni nu au fost radicalizați de politicieni în campanii iresponsabile, ar fi făcut economii de 408.800.000 lei, adică exact suma pe care noi o dăm anual din banii tuturor să ne întreținem furia. Foarte curând, jumătate de miliard de lei”, a încheiat fostul magistrat
