Prin amendamentele propuse la ordonanţa CNSAS, cele două servicii admit, practic, faptul că sunt încă înţesate cu generali de dinainte de 1989, cu funcţii de conducere.

După ce au fluturat în CSAT un program de „curăţare“ a structurilor informative de ofiţeri din fosta Securitate, Serviciul de Informaţii Externe (SIE) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) încearcă să obţină în parlament scutirea şefilor din eşalonul doi de la verificările CNSAS.

Reprezentanţii celor două servicii au trimis Comisiei juridice din Senat mai multe amendamente la ordonanţa CNSAS, opunându- se ferm verificărilor în rândul generalilor rămaşi în umbră, dar care conduc structuri teritoriale sau centrale. Relicvele fostei Securităţi sunt protejate cu argumentul „caracterului strict secret“ al activităţii lor şi al organigramei SIE şi a STS.

Excepţii de la verificări cere şi PSD pentru preoţi, avocaţi, notari, dar mai ales pentru foştii primsecretari ai PCR, poziţie în care l-a prins Revoluţia şi pe Ion Iliescu.

Potrivit senatorului PNL Norica Nicolai, preşedintele Comisiei juridice, votul pe amendamente ar urma să fie dat săptămâna viitoare. Foştii securişti îşi apără funcţiile

În documentele trimise Senatului, atât SIE, cât şi STS arată clar că nu doresc să trimită la CNSAS lista ofiţerilor cu atribuţii în conducere, cum prevede ordonanţa. Mai mult, directorul STS, Marcel Opriş, admite că nimeni din acest serviciu nu şi-a depus declaraţia pe propria răspundere privind colaborarea sau necolaborarea cu Securitatea şi nici nu doreşte să o facă. „A obliga un număr însemnat de cadre militare să se incrimineze, cu consecinţa suportării oprobriului public pentru vina de a fi «lucrat» sau «colaborat» cu Securitatea, este o măsură mai degrabă specifică unei societăţi totalitare. Etichetarea după 20 de ani a unor fapte sau situaţii care prezintă gradul lor de reprobabilitate nu lasă loc de înţelegere, conciliere sau chiar prescripţie“, se plânge Opriş, contestând formularul declaraţiei care „nu permite inserarea unor nuanţări, forţări, conjuncturi, justificări“.

Verificarea la CNSAS echivalează pentru şeful STS cu „o vulnerabilitate de natură să le pericliteze actul de comandă“, iar dacă la numirea în funcţie ar fi omişi foştii colaboratori ai Securităţ ii, susţine el, „este posibil să fie promovate persoane care nu îndeplinesc calităţile necesare unui comandant“.

Opriş merge până la a propune eliminarea obligaţiei de a da o astfel de declaraţie, iar dacă observaţia nu-i este luată în calcul, dă ca soluţie trimiterea acestor documente „şefului instituţiei, fără a mai fi înaintate CNSAS“.

SIE evită să-şi concedieze securiştii Aceeaşi opacitate se regăseşte la SIE, care cere scoaterea din categoria verificaţilor a „conducătorilor structurilor centrale“, lăsându-i doar pe director şi pe adjuncţi.

Serviciul care a trimis la CNSAS doar 19.500 de dosare de dinainte de 1989 admite, în adresa trimisă Senatului pe 16.05.2008, că verificările pot scoate la lumină legături ale actualilor şefi de structuri cu fosta Securitate.

„În cazul în care din arhiva CNSAS reiese că o persoană care ocupă o funcţie de conducere în SIE, alta decât cea de director sau director adjunct, a avut calitatea de lucrător al Securităţii şi această situaţie se face publică, instituţia noastră va fi obligată să ia măsuri în consecinţă prin încetarea raporturilor de muncă“, sancţiune nedorită, după cum reiese din document. Secretul de stat, un paravan

Ministerul Justiţiei, pe de altă parte, consideră paravanul „secretului de stat“ un simplu pretext pentru a pune beţe în roate „procesului de eliminare din cadrul structurilor de informaţii a persoanelor care au făcut parte din Securitate“, care „nu trebuie stopat sau îngreunat“.

„Există prevederi menite a nu permite invocarea secretului de stat sau de serviciu pentru eludarea legii“, avertizează ministrul justiţiei Cătălin Predoiu, în documentele trimise Senatului.

PSD

Iliescu, Voiculescu şi Stănoiu - protejaţi

Dacă serviciile de informaţii îşi acoperă ofiţerii, PSD face zid în jurul preoţilor, avocaţilor, notarilor şi foştilor membri PCR, care au avut funcţii de răspundere în strânsă legătură cu activitatea Securităţii, cum este şi cea de prim-secretar deţinută de Ion Iliescu.

Într-un şir de amendamente la aceeaşi ordonaţă CNSAS, senatorii PSD Ion Chelaru şi Vasile Ungureanu revin cu propunerea eliminării articolului care asimilează colaboratorilor persoanele cu funcţii în PCR care au luat decizii la nivel central sau local cu privire la activităţile Securităţii. Argumentul lor: paragraful abundă în exprimări imprecise, care pot da naştere la abuzuri. Ministerul Justiţiei îl consideră însă „clar şi cuprinzător“.

Eliminarea prevederilor privindu- i pe foştii prim-secretari PCR a avut însă suficienţi adepţi în Comisia juridică a Senatului la discuţiile pe fostul text al ordonanţei, la iniţiativa PSD-istului Şerban Nicolae. PSD şi Ministerul Justiţiei sunt pe poziţii contrare şi în cazul exonerării preoţilor. Aici, juriştii ministerului consideră că preoţii ar trebui să fie verificaţi în continuare din două motive: influenţează comunitatea şi sunt plătiţi de la buget.

În final, PSD propune ca în cauzele aflate deja în instanţă (cum este cazul dosarelor lui Dan Voiculescu şi ale Rodicăi Stănoiu, parteneri de alianţă ai PSD) să se aplice legea veche, în baza căreia colaborarea cu Securitatea era mai greu de susţinut din cauza sintagmei „poliţie politică“.