Din cuprinsul articolului
„Poporul român s-a născut creștin” este o formulă pe care o auzim foarte des în zilele noastre. Sunt unii care o consideră o simplă aserțiune de tip „protocronist” însă evidența istorică și arheologică o contrazic. De exemplu, în acest an data Sfintelor Paști coincide cu sărbătoarea unui sfânt autohton care a primit coroana sfințeniei chiar pe 12 aprilie. Martirizarea acestui Sfânt a avut loc pe teritoriul actualului județ Buzău.
Împăratul Constantin cel Mare și Edictul de la Mediolanum (313 d.Hr.)
Se știe că în 313 d.Hr., la Mediolanum, Sfântul Constantin cel Mare, pe atunci împărat roman, alături de colegul său Licinius a dat Edictul de Toleranță de la Mediolanum (Milano) care conferea creștinismului statutul de „religio recepta”. Și totuși, oficializarea creștinismului nu interzicea existența cultelor păgâne.
În epoca Edictului de la Mediolanum, în zona Buzăului, populația autohtonă, formată din geți latinofoni trăia alături de goți. Împăratul Constantin cel Mare a oferit goților statutul de „foederati”, adică de aliați prin tratat ai Imperiului Roman, angajați să apere frontiera romană. Goții locuiau în interiorul Brazdei lui Novac de Nord, val de pământ care pornea, ca fortificație a frontierei septentrionale a Imperiului Roman de la Drobeta, trecea prin nordul Craiovei de astăzi (Biserica Sf. Nicolae din Craiova, cartierul Brazda lui Novac este ridicată fix pe acest „vallum” roman de secol IV d.Hr.) și se termina la Bărboși, castru roman de pe actualul teritoriu al județului Galați.
Sfântul Sava de la Buzău (Mousaios) martirizat pe 12 aprilie 372 d.Hr.
Unii dintre goți au crezut în Cuvântul lui Dumnezeu („Înainte era Cuvântul și Cuvântul era Dumnezeu”) . Printre ei, era și Sava, zis Gotul (născut undeva la anul 334 d.Hr.), ajutat de un preot, tot got, Sansala. Cei doi au propovăduit religia creștină. Teoretic, persecuțiile creștine erau abolite. Predicile Sfântului Sava și ale preotului Sansala din zona Buzăului au atras atât geții cât și goții spre creștinism. Se știe că Edictul de la Mediolanum interzicea persecuțiile contra creștinilor.
Totuși, goții, războinici, folosiseră „foedusul”, adică tratatul încheiat cu Împăratul Constantin cel Mare ca un subterfugiu. Ei apărau Imperiul dar puteau să își păstreze credința în zeii războiului. Din punctul de vedere al comandanților goți, acțiunea creștină a lui Sava și a lui Sansala contraveneau preceptelor gotice. Goții considerau că dacă se răspândea creștinismul, o religie a păcii, zeii războiului s-ar fi supărat iar asta se repercuta în pierderi ale unor bătălii pe care goții le duceau. Așa se face că ambilor creștini, Sava și Sansala, localizați în zona râului Mousaios (identificat cu Buzăul) li s-a pus în vedere să înceteze cu predicile și convertiririle.
Ei au refuzat, iar comandanții goți i-au supus martiriului creștin chinuindu-i prin loviri brutale. Pentru că Sansala și Sava au supraviețuit, goții au ales forma de execuție supremă. Le-au legat câte un buștean de lemn de gât și i-au înecat în apele râului Musaios la 12 aprilie 372 d.Hr.
Recunoașterea martiriului în Antichitate. Canonizarea de către BOR
Sfântul Vasile cel Mare, Episcopul Caesareei Cappadociei i-a trimis în anul 374 d.Hr., o scrisoare ucenicului său, Sfântul Bretanion, Episcop de Tomis, cerând să îi fie trimise moaștele Sfântului Sava Gotul, alături de Actul Martiric, pentru ca în Cappadocia, cunoscut centru fundamental al creștinismului primar, să fie întărită credința.
Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe Sfântul Sava Gotul în ședința Sfântului Sinod din 20 iunie 1992, cu dată se prăznuire 12 aprilie.
În calendarul romano-catolic, Sfântul Sava este celebrat pe data de 28 aprilie, anual.
Ce spun canoanele BOR dacă ziua unui sfânt se celebrează în ziua Sfintelor Paști?
Canoanele BOR reglementează faptul că atunci când un sfânt are data de celebrare în ziua când se celebrează Înviererea Domnului (Sfintele Paști), pomenirea și slujba sfântului respectiv se face în ziua de Luni, A Doua Zi a Sfintelor Paști. Așadar, în acest an, Sfântul Sava Gotul se prănuiește pe 13 aprilie 2026.
Putem afirma cu tărie că Buzăul este de Sfintele Paști 2026, centrul creștinismului românesc.
Țin să urez cititorilor Evenimentului Zilei, Revistei Evenimentul Istoric, Revistei Capital, Editurii de Carte, tuturor colegilor care fac posibilă existența „fenomenului Evenimentul Zilei”, tradiționalul „Hristos a Înviat!”, „La Mulți Ani!”, „Sânătate!”„Împlinirea tuturor dorințelor”!
