Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov, Ocrotitorul Capitalei. Povestea extraordinară a unui sfânt vestit pentru minunile sale.

Sfântul Dimitrie Basarabov sau Sfântul Dimitrie cel Nou are o poveste interesantă. Este o poveste despre eroism, cultul Sfintelor Moaște și despre strădanie creștină.

Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov - sfântul păstor eremit și minunea aflării moaștelor

Sfântul Dimitrie cel Nou a trăit în Basarabovo în secolul XI sau secolul XII. Pe atunci sudul României de astăzi și marea parte din Bulgaria de azi formau Imperiul Româno-Bulgar fondat de Petru și Asan. A fost o formațiune politică menită să aibă partea ei de glorie geopolitică. A contracarat cu succes Bizanțul, forța economică fiind a păstorilor români. Ioniță Caloian (Ioanicius, Ioanițiu) a trecut la catolicism, corespondența sa cu Papa arăta oroginea latină a românilor. Ioan Asan al II-lea a revenit la ortodoxie.

Sfântul Dimitrie era neștiutor de carte. Era fiul unor țărani români de origine. De mic copil păzise oile și vitele satului dar dobândise cunoașterea lui Dumnezeu. Arătarea divină l-a făcut să aleagă să se tundă în monahism și apoi să viețuiască într-o peșteră. Oamenii aflau sfat, aflau vindecare. Sfântul a murit iar un cutremur a adus stânci peste peștera sa.  Au trecut poate secole până când o fată suferind de o boală incurabilă a avut un vis. Sfântul i s-a arătat și a spus că dacă tatăl va căuta sub niște bolovani măturați de o apă mare, îi va găsi trupul și fata se va tămădui. Într-adevăr, inundațiile au fost mari atunci iar stâncile mari au fost mișcate. Tatăl a redescoperit intrarea în peșteră. Moaștele au fost așezate la Basarabovo, sat de români.

Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov - la București și Kiev

Războiul ruso-turc din 1768-1774 a avut loc în nordul Bulgariei de azi. Românii au ajutat și ei trupele ruse, sperând la câștigarea autonomiei sau măcar la izbăvirea de turci. Pacea de la Kuiuk Kainardji a adus dispariția monopolului comercial otoman. De facto, începea un Protectorat al Rusiei, oficializat din 1829. Hagi Dimitrie, călător la Ierusallim a aflat de moaștele Sfântului Dimitrie. Generalul rus Ivan Saltîkov voia să ia moaștele să le ducă la Lavra Pecerska din Kiev.

Călătorul român, negustor bogat, influent, l-a convins să ia doar mâna dreaptă pentru Lavra Pecerska iar restul moaștelor au ajuns la 13 iuli 1774 la București, pe Dealul Mitropoliei. Mitropolitul Filaret al Țării Românești pe la 1792, le-a binecuvântat și a proclamant că Sfântul e protector al Bucureștilor. O altă versiune susține însă că la 1895, Sfântul avea ambele mâini și că mâna a ajuns mai târziu la Kiev.

Protecția contra ciumei, incidentul cu bulgarii și canonizarea

Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov a protejat de ciumă și cutremure Capitala. Cutremurul din 1802 a fost devastator. Ciuma lui Caragea, marele incediu din 1847 au făcut ravagii, dar numărul de victime a fost mai mic. Asta, spun bătrânii și datorită procesiunilor cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou.

În octombrie 1918, Bucureștii erau ocupați de Puterile Centrale. Militarii bulgari au luat racla Sfântului ca să o ducă în Bulgaria. Însuși feldmareșalul Mackensen a intervenit și bulgarii au readus racla Sfântului la locul ei de pe Dealul Mitropoliei.

Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în 1995, iar ziua de prăznuire a rămas 27 octombrie, Ziua Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov.

Sursa foto: Basilica.ro