Serviciile de medicină legală din România se află într-o situație fără precedent, în condițiile în care numărul autopsiilor a crescut, iar unele laboratoare de toxicologie pot efectua doar teste de alcoolemie, neavând mijloacele de determinare a stupefiantelor.

Serviciile de Medicină Legală din România sunt într-o "situaţie dramatică" - două unităţi nu au laborator de toxicologie, 13 funcţionează fără laborator de anatomie patologică, iar 16 nu pot face nici măcar analize simple pentru stabilirea grupei de sânge, în timp ce 13% dintre autopsii nu se efectuează la sediul instituţiilor medico-legale, ci pe teritoriul judeţului, în condiţii mai mult sau mai putin improvizate, arată raportul pe 2016 al Institutului Naţional de Medicină Legală (INML). În plus, în aproximativ 20% dintre autopsii, medicii legişti trebuie să facă necropsia asupra unor cadavre cu risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B şi C, SIDA, putrefacţie avansată), aspect mult prea uşor „uitat” de autorităţi. De asemenea, unele servicii de medicină legală se confruntă cu o lipsă acută de personal, relatează News.ro.

 

Astfel, potrivit raportului citat, la nivel naţional există două servicii judeţene de Medicină Legală (SMLJ), respectiv cele din Ilfov şi Giurgiu, care nu au laborator de toxicologie, 13 unităţi nu au laborator de anatomie-patologică, respectiv cele din Alba, Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Olt, Sălaj  şi Teleorman, iar 16 unităţi nu pot face nici cea mai simplă investigaţie serologică (grupă de sânge), fiind vorba despre cele din judeţele Argeş, Bacău, Bistriţa Năsăud, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi şi Olt.

 

De asemenea, majoritatea serviciilor judeţene de Medicină Legală care au laborator de toxicologie pot face doar determinarea alcoolemiilor, întrucât nu sunt dotate cu mijloace de determinare a stupefiantelor, arată raportul INML pe 2016.

 

În anul 2016, la nivel naţional au fost făcute 21.939 de autopsii, cu aproape 2.000 mai multe decât în 2015. 13% dintre autopsii nu se efectuează la sediul instituţiilor medico-legale, ci teritoriul judeţului, în condiţii mai mult sau mai putin improvizate. Pentru a schimba această situaţie, ar trebui ca toate serviciile judeţene de Medicină Legală să aibă sală de autopsie proprie şi mijloace de transport proprii, ceea ce, din păcate, nu există, se mai menţionează în document.

 

În aproximativ 20% dintre autopsii, medicii legişti trebuie să facă necropsia asupra unor cadavre prezentând un risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B si C, SIDA, putrefacţie avansată), aspect mult prea uşor „uitat” de autorităţi. "Trebuie subliniat că, în ciuda folosirii unor echipamente de protecţie, riscul de contaminare a personalului care efectuează autopsia nu poate fi eliminat, ceea ce explică incidenţa crescută a TBC şi hepatitelor în rândul personalului din instituţiile de Medicină Legală", mai spun autorii raportului INML.

 

Reţeaua de medicină legală cuprinde 53 de unităţi medico-legale în care au activat în cursul anului 2016 un număr de 1.012 persoane, dar încadrarea cu personal în majoritatea instituţiilor de profil se situeaza mult sub nivelul minim acceptabil, în raport cu volumul de muncă. Acestei lipse acute de personal  i se adaugă o repartizare disproporţională pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistând niciun fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite,.

 

Conform sursei citate, 15 servicii judeţene de Medicină Legală se situează mult sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori, între acestea fiind unităţile din Maramureş (0,76), Călăraşi (0,63), Galaţi (0,64) sau Teleorman (0,92).