Senatul a amânat votul pentru plenul de marți, de la ora 10.00, pe Legea salarizării unitare. Motivul a fost încheierea programului de lucru, la ora 18.00, ședința de luni fiind suspendată. Liberalii au solicitat retrimiterea proiectului de lege la Comisia de muncă, dar propunerea a fost respinsă la vot.
"Această lege trebuie retrimisă la comisie, pentru că această făcătură de dezbatere existentă în comisiile de specialitate practic nu a arătat decât dorinţa de a mima atenţia acordată Opoziţiei sau unor argumente oferite de beneficiarii legii salarizării unitare. Aşa cum legea graţierii a fost retrimisă în comisie, a stat foarte mult timp în dezbatere publică, cred că şi legea salarizării unitare ar trebui să stea mult mai mult în dezbatere la Senat şi apoi să intre în dezbatere finală la Camera Deputaţilor. Astăzi, colegii din Senat vor cere retrimiterea la comisie, astfel încât această lege să fie dezbătută mult mai temeinic, să vedem dacă se mai pot face corecturi, dacă există deschidere din partea PSD”, a afirmat președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, la Parlament, înaintea plenului Senatului de la ora 16.00.
Liberalii au spus că nu poate fi susţinută varianta legii salarizării unitare propusă de PSD. Ei solicită social-democraților să rescrie legea şi să o dezbată mult mai temeinic în comisiile de specialitate.
"Nu cred că există posibilitatea ca PNL să voteze pentru o astfel de lege", a adăugat Turcan.
De asemenea, a respins în plenul de luni și un amendament al senatorului PMP Dorin Bădulescu, care a propus păstrarea în legea salarizării unitare a acordării de tichete de masă. În proiect, contravaloarea acestor tichete se acordă ca indemnizație pentru hrană. Propunerea a fost respinsă de plen. Plenul a respins, de altfel, toate amendamentele respinse la proiectul de lege.
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat în cadrul dezbaterilor că impactul bugetar al proiectului salarizării unice în sistemul bugetar este de 32 miliarde lei, până în 2020 și 43 de miliarde, până în 2022. Ea a explicat că legea are ca obiectiv corectarea disfuncţionalităţilor din sistemul de salarizare, care au dus precizând că noua lege va duce la reducerea numărului de procese generate de legislaţia în vigoare privind salarizarea în sectorul public.
"Legea era necesară pentru corectarea disfuncţionalităţilor din sistemul de salarizare. (…) Nu întotdeauna conducătorul instituţiilor are şi cel mai mare salariu. Persoana cu aceeaşi pregătire profesională, vechime sau nivel de studii nu are aceeaşi remuneraţie. Funcţiile comune gen contabil, şofer sau IT-ist, care se regăsesc în toate instituţiile, au nivel de salarizare diferit. În baza de jos a piramidei, salariile sunt foarte mici, iar în vârf foarte mari. În acest sens, noua lege prevede următoarele: o diferenţă între administraţia centrală, cea teritorială şi locală, cu salariul cel mai mare pentru conducătorul de instituţie, corectarea disfuncţionalităţilor salariale pe principiul ‘la muncă egală, salarii egale’, la care se adaugă vechimea şi nivelul studiilor", a spus Vasilescu în cadrul dezbaterilor din plen.
Ministrul Muncii a reamintit că la Comisia de muncă a fost eliminat articolul referitor la "îngheţarea pensiilor speciale, urmând ca o lege separată să stabilească modalitatea de calcul a pensiilor".
Ea a mai precizat că "singura modificare de structură s-a făcut la administraţia publică locală, ca prim pas al descentralizării financiare şi administrative în sensul că se dă o limită minimă – salariul minim pe economie – şi una maximă – salariul viceprimarului sau vicepreşedintelui de Consiliu judeţean, al căror coeficient apare în lege".
Senatorul PNL, Florin Cîțu,a spus în plen că nu se precizează impactul bugetar, având în vedere codul fiscal aflat în vigoare astăzi. "Deocamdată lucrăm cu niște cifre pe care nu le stăpânim", a explicat liberalul.
Recomandările noastre
