Mai multe subiecte legate de situaţia dificilă prin care trec IMM-urile în această perioadă de criză sunt dezbătute astăzi, la un seminar la care participă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi care va fi moderat de reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.
Potrivit guvernatorului BNR, IMM-urile joacă un rol esenţial în susţinerea creşterii economice.
Iată cele mai importante declaraţii de la conferinţă: Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:
- Dacă băncile se vor baza pe creditele de consum nu vor putea să crească, nu vor putea să-şi justifice reţelele teritoriale, costul va deveni covârşitor.
- Băncile comerciale trebuie să se ducă spre domeniile care au perspectivă clară de expansiune, sectorul productiv, creșterea producției. Economia va crește dar nu pe bază de consum. Va crește pe baza producției și exporturilor.
- Băncile trebuie să se reorienteze spre creditarea firmelor, specialiştii pe scoring să citească planuri de afaceri, să dea consultanţă de afaceri.
- De la o creştere a creditului pentru populaţiei de 70-90% în "perioada de glorie" 2006-2008, nu văd o creştere mai mult de câteva procente.
- Băncile trebuie să-şi actualizeze strategiile şi să acorde mai multă atenţie IMM-urilor. O bancă care se bazează în prezent pe creditul acordat populaiei, inclusiv prin faptul că este prizonieră visând că explozia creditului de consum este fără sfârşit, părerea mea este că va da cu capul de o realitate extreem de dură.
- Finanţarea corparaţiilor şi IMM-urilor are un potenţial de creştere pentru că economia va creşte.
- IMM-urile au un risc mai mare decât companiile mari. Rata creditelor neperformante ale IMM-urilor era de 10% în iunie 2010, faţă de corporaţii cu o rată de 2,5%.
- FNGCIMM a dat în 2010 garanţii la firme în valoare de 490 milioane de euro, cu 26% mai mult decât în 2009. Au fost garantate credite în valoare de 950-980 milioane de euro. Doar puţin peste 20% au fost credite pentru investiţii.
- Ar trebui să se renunţe la o bună parte din controalele excesive, multe dintre acestea controale, chiar dacă se doresc a fi cu bune intenţii, nu fac decât să creeze un lanţ de slăbiciuni (...)
- Prea mulţi tunari s-au dezvoltat sub numele de oameni de afaceri. Autorităţile statului trebuie să ia măsuri ca să nu fie suprapus peste ideea de afacerism în sensul de ceva veros care uneori e legat de corupţie.
- Afaceri în România sună a afacerism. Nu avem în România lideri de business. În ultimii 20 de ani mulţi au întârit această percepţie.
Printre temele seminarului se numără raporturile firmelor mici cu Uniunea Europeană, relaţiile acestora cu băncile, precum şi efectele politicilor guvernamentale asupra IMM-urilor.
Recomandările noastre
