Securitate drastică la o instanţă din Chişinău. În sălile de judecată nu mai ajung nici justiţiabilii. Video

Judecătoria Chişinău, sediul Centru/Sursa foto: Diez

Republica Moldova. Cei care vor să asiste la şedinţele din cadrul oficiului Centru al Judecătoriei Chişinău nu au nicio şansă, în pofida faptului că legislaţia prevede că întrunirile de judecată sunt publice.

În urma unor măsuri sporite de securitate implementate în instanţa respectivă chiar şi unii justiţiabili s-au pomenit în situaţia să nu ajungă la şedinţă.

Măsurile sporite de securitate au fost implementate după ce o lună în urmă o tânără a fost reţinută de poliţie pentru că ar fi agresat fizic o magistrată după ce a pierdut procesul.

Totodată, Parlamentul este pe cale să voteze un şir de amendamente la legislaţie care prevăd fortificarea securităţii judecătorilor şi procurorilor.

Detector de metale şi o listă specială pentru justiţiabili

Accesul în sălile de judecată din sediul Centru al Judecătoriei Chişinău are loc doar în baza unei liste întocmite prealabil de către angajaţii de la cancelaria instanţei. Persoana care doreşte să ajungă în incinta instanţei urmează să se apropie de postul de control şi să prezinte un act de identitate.

După care angajatul un angajat al pazei verifică identitate şi dacă persoana este inclusă în lista celor care au acces în instanţă. Ulterior, angajatul de la pază notează într-un registru numele vizitatorului, biroul unde pleacă şi ora. Dar înainte să i se dea undă liberă, justiţiabilul mai trebuiesă treacă şi printr-un detector de metale.

Un justiţiabil, căruia nu i s-a permis să treacă în sala de judecată pentru că angajaţii de la cancelarie au uitat să-l includă în listă, a solicitat ajutorul poliţiei pentru casă ajungă la şedinţă. Totuşi, când a ajuns în sala de judecată, timpul preconizat pentru şedinţă expirase. Iar grefiera a refuzat să-i comunice rezultatul şedinţei.

„Au făcut ca la vamă. Este o instituţie publică şi şedinţele sunt publice. Se încalcă drepturile constituţionale ale cetăţeanului”, s-a revoltat justiţiabilul.

Cât de eficiente sunt măsurile de securitate în instanţe

Judecătoria Chișinău achită anual 3,5 milioane de lei (cca 165.000 euro) pentru pază Serviciului Pază şi Protecţie de Stat. Judecătoriile au posturi de pază, gardienii au sarcina de a asigura ordinea publică, iar, în cazul în care situația degenerează, pot chema un grup operativ înarmat, apăsând butonul de alarmă.

Fosta președintă interimară a Judecătoriei Chișinău, actualmente membră a CSM, Livia Mitrofan, a declarat în cadrul unor audieri publice în Parlament că gardienii au salarii de 5-6 mii de lei, de aceea nu îi este clar unde se duc 80% din acești bani.

În majoritatea judecătoriilor, gardienii sunt persoane de vârsta a treia, care s-au angajat pentru a avea un câştig pe lângă pensie.

Precizăm că în cazurile de agresiune fizică asupra magistraţilor au fost implicaţi doar justiţiabili nemulţumiţi de deciziile luate.

Până la zece ani de închisoare pentru agresarea procurorilor şi judecătorilor

Pe 2 martie, în Comisia juridică, numiri și imunități din Parlament au avut loc consultări publice pe marginea a două proiecte de lege privind întroducerea pedepselor speciale pentru agresarea verbală şi fizică a judecătorilor.

Prezent la consultări, Sergiu Caraman, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a amintit că în ultimul an au avut loc mai multe cazuri de agresare și amenințare a judecătorilor și familiilor lor, inclusiv online.„Nu discutăm aici despre critici incomode, dar despre violență și încercări de a influența actul de justiție prin forță fizică”, a spus el.

Caraman susține că angajații Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS) nu sunt pregătiți să facă față tuturor provocărilor din instanțe. „Mă refer la constarea faptelor, intervenția urgentă și, după caz, reținerea”, a explicat președintele CSM.

Astfel, aplicarea violenței nepericuloase pentru viața unui judecător ar putea fi pedepsită cu amenzi de până la 75.000 de lei sau cu până la 5 ani de închisoare, iar a celei periculoase pentru viață – cu detenție, de la 5 până la 8 ani.

Procurorii nu se lasă mai prejos

După judecători, şi procurorii au solicitat Parlamentului să extindă și asupra lor proiectul de lege care prevede fortificarea securității judecătorilor. Ei propun amenzi de până la 75.000 de lei sau pedepse cu închisoarea de până la 10 ani pentru agresarea colegilor de breaslă.

În nota informativă, procurorii au explicat că sunt expuși discreditărilor, intimidărilor și amenințărilor „într-o măsură cel puțin comparabilă cu judecătorii”. Potrivit lor, astfel de atacuri au loc, cel mai des, împotriva care gestionează cazurile legate de crima organizată, corupție și altele cu impact social major.

Procurorii propun și un alineat nou – pentru cazurile comise de un grup criminal organizat ori în favoarea acestuia, cu pedepse între 7 și 10 ani de închisoare.

Instrumente birocratice impuse jurnaliştilor

Un regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) privind accesul în sălile de judecată provoacă impedimente în activitatea jurnaliştilor.

Deşi reprezentanţii puterii a patra au reclamat restricţiile impuse de organul de autoadministrare judecătorească, cei din organul de autoadministrare judecătorească rămân surzi şi muţi la pretenţiile breslei jurnalistice.

Astfel, jurnaliştii au acces în sediile instanţelor judecătorești doar dacă au depus o cerere scrisă cu cel puţin 24 de ore înainte de a începe şedinţa. Şi doar în cazul dacă cererea este aprobată de preşedintele completului de judecată. Iar ca să intervieveze pe cineva pe hol, trebuie să obţină aprobarea preşedintelui sau vice-preşedintelui instanţei.

Mai mult, jurnaliştii trebuie să indice în cerere în ce scop participă la şedinţă.

Ajunşi în sala de judecată, jurnaliştii trebuie să prezinte judecătorului un act de identitate, legitimaţia sau alt document, care să confirme că se află în misiune.

În cele şase luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului scandalos, mai mulţi jurnalişti s-au confruntat cu situaţii jenante, fiind scoşi din sălile de judecată.

Am fost martori când o echipă de televiziune nu a fost lăsată să intre la o şedinţă de judecată în dosarul de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc. Unul din cele mai de rezonanţe dosare din justiţia moldovenească.

Au fost înregistrate şi cazuri când jurnaliştii n-au avut acces în sala de şedinţe, chiar dacă au depus o cerere. Pur şi simplu, funcţionarul de la cancelarie nu a reuşit să transmită judecătorului cererea până la începerea şedinţei de judecată.