Procurorii antico rupție au încins, ieri, liniile IT în mega dosarul Microsoft 2. Magistrații au avut audieri maraton și au avut discuții încrucișate cu cei care s-ar face vinovați de infracțiuni de corupție în această cauză complexă. Lista celor care au dat cu subsemnatul în fața procurorilor a fost lungă, iar numele sonore au ținut braking news-urile telviziunilor de știri.



Pentru a putea face față voulmului mare de muncă şi pentru a accelera mersul anchetei în acesta cauza, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a mai numit un procuror, susțin surse apropiate anchetei. Astfel, pe lângă magistratul Mihaela Moraru, care avea în lucru acestă cauză, a mai fost desemnat și procurorul Adrian George Matei, cel care a instrumentat cazurile Dan Adamenscu și Hexifarma. Astfel, cei doi magistrați anticorupție vor lucra împreună la dosarele Microsoft II, cu numerele 234/P/2015 și 237/P/2015. Până acum erau cercetați opt miniștri ai cabinetelor Adrian Năstase și Emil Boc, dar, în urma audierilor de ieri, lista demnitarilor este mult mai lungă. Pe de altă parte, prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin contractul şi actele adiționale investigate în dosarul Microsoft se ridică la aproape 67 de milioane de dolari, potrivit unui comunicat al DNA.

„Nu mi-a fost frică de Miron Cozma, nu mi-e frică de nimic”

Fostul ministru al Educației, Alexandru Athanasiu, s-a prezentat, ieri dimineață, pentru a da cu subsemnatul în acestă cauză. La ieșirea de la DNA, el a declarat că nu se simte vinovat și că nu-i este teamă de nimic. „S-au luat hotărârile de Guvern și cine a semnat. Ai semnat hotărârile de Guvern, ești suspectat de nu știu ce nenorocire… Am semnat un memorandum care spunea că trebuie făcut un recensământ al numărului de computere din şcoli pentru a şti exact numărul de licențe necesare. S-a făcut de către secretarul general al ministerului împreună cu ministerul Comunicațiilor, iar după aceea noi nu am avut bani, că de aia Ministerul Educației nu a dat niciun leu şi s-a găsit soluția ca suma necesară achiziționării, 90 de milioane şi ceva de dolari, plătiți în rate, au fost plătiți la un an de la achiziționare.(…) De dosar şi de procurori nu mi-e frică. Nu mi-a fost frică de Miron Cozma în ,99 când m-au sechestrat la Râmnicu Vâlcea, nu mi-e frică. Pentru România nu trebuie să îți fie frică. Cine a greşit, va fi sancționat”, a mai adăugat demnitarul.


FOTO: Alexandru Athanasiu



Nume sonore pe lista DNA

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de deputatul Eugen Bejinariu, ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003 – 2004, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, în perioada în care a deţinut funcţia ministerială în dosarul Microsoft 2. Eugen Bejinariu mai este acuzat de procurori că ar fi semnat contractul comercial de închiriere licenţe Microsoft din 15 aprilie 2004 şi actul adiţional la acesta, cunoscând că nu era justificată achiziţia din sursă unică. În acest dosar, procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile față de omul de afaceri Claudiu Florică, martordenunțător în dosarul Microsoft I, şi față de doi foşti directori ai Microsoft România – Silviu Hotăran şi Ovidiu Artopolescu.

„Prejudiciul poate fi recuperat integral”

După aproape doisprezece ani de când au fost făcute plângerile în mega – dosarul Microsoft şi la aproape cinci ani de la începerea cauzei Microsoft I, ancheta bătea pasul pe loc. La ultimul bilanţ, în aprilie anul acesta, şefa DNA declara că misiunea procurorilor este foarte grea şi că ancheta trenează din cauza volumului mare de muncă şi a rapoartelor de constatare financiară pentru stabilirea prejudiciului. Tot atunci, Laura Codruța Kovesi spunea că acuzațiile aduse persoanelor cercetate în cauză sunt extrem de grave, de la spălare de bani, la abuz în serviciu. „Pentru dovedirea acestor infracţiuni este necesar să stabilim cu exactitate prejudiciul pentru a putea să şi recuperăm, mă refer la prejudiciul cauzat în dauna statului. În acest sens, au fost dispuse nişte rapoarte de constatare financiară, se fac nişte analize financiare, se administrează în paralel şi anumite probe propuse de persoanele care sunt investigate în acest dosar”, explica Kovesi. De asemenea, în urmă cu câteva luni, procurorul șef al DNA spunea, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, că ancheta Microsoft II continuă cu motoarele turate şi că „prejudiciul poate fi uşor de recuperate, integral”.

Europarlamentarul Dan Nica, în vizorul DNA

Anchetatorii au cerut Parlamentului European avizul pentru ridicarea imunității și a fostului ministru al Comunicațiilor din perioada Guvernului Năstase, Dan Nica, devenit europarlamentar. Dar, în septembrie anul trecut, Parlamentul European a retrimis autorităților din România cererea de ridicare a imunității. Juriștii PE au stabilit că nu e de competența lor, întrucât acuzațiile nu ar viza mandatul de europarlamentar, ci pe cel de ministru al Comunicațiilor. Urma ca DNA să vină cu o nouă solicitare de ridicare a imunității către președintele României, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Condamnările din Microsoft I

Dosarul Microsoft II a fost disjuns din Microsoft I, în care au fost condamnați doar un fost ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, și cei care au cărat gențile cu bani: afaceriștii Dorin Cocoș și Dumitru Nicoale, și Gheorghe Ștefan, zis Pinalti, fostul primar PDL din Piatra Neamț.

Opt miniștri anchetați și lista continuă

Dosarul Microsoft II a pornit de la declarațiile făcute de fostul preşedinte Traian Băsescu şi vizează contractele încheiate din 2004, de Guvernul Adrian Năstase, pentru achiziționarea în şcoli de aparatură IT la prețuri cu peste 40% mai mari. Potrivit comunicatelor DNA, acest contract semnat pe 15 aprilie 2004 dădea dreptul ca Microsoft, prin intermediarul Fujitsu Siemens Computers, reprezentată de Claudiu Florică, să acorde un discount de până la 47%. Doar că banii au intrat în buzunarele miniștrilor de resort și a celor care au intermediat afacerea, susțin anchetatorii. Conform datelor strânse de procurori, mita se ridică la peste 20 de milioane de dolari, din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului pentru licențe Microsoft în școli. Anchetatorii anticorupție au deschis „cutia Pandorei“ şi în această cauză sunt vizați opt miniştri ai Educației şi Comunicațiilor din Guvernele Năstase şi Boc: Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Țicău. În septembrie 2014, DNA a cerut avizul președintelui României, Senatului și Camerei Deputaților pentru avizarea urmăririi penale a celor opt foști miniștri pentru abuz în serviciu, spălare de bani, trafic de influență şi luare de mită. Procurorii susțineau că au dovezi că foştii demnitari „şi-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României şi, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate”. După 2015, Senatul a avizat urmărirea penală a fostului ministru Ecaterina Andronescu, care a plâns şi şi-a susținut nevinovăția în fața plenului. Procurorii au mai cerut urmărirea penală şi a fostul secretar general al Guvernului Năstase, Şerban Mihăilescu.

De ce este acuzată Ecaterina Andronescu

Potrivit comunicatului DNA din 2014, procurorii au formulat mai multe acuzații împotriva Ecaterinei Andonescu, fost ministru al Educației între decembrie 2000 – iunie 2003 şi între decembrie 2008 – octombrie 2009: abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Andronescu ar fi favorizat companiile IT Compaq, Siveco şi Microsoft la achiziția de calculatoare şi licențe pentru şcoli. Consecința acțiunilor fostului ministru al Educației ar fi fost, potrivit DNA, „prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziției de servicii şi produse la prețuri peste valoarea de piață: licențe cu circa 30% – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la prețuri cu până la 50% mai mari”. În schimbul favorizării, „în perioada 2001 -2009, Ecaterina Andronescu ar fi pretins și primit de la firma SIVECO și de la firmele colaboratoare foloase necuvenite constând în sume de bani sau calculatoare, pentru sine sau pentru altul, în scopul de a le asigura derularea unor proiecte cu ministerul”, se arată în comunicatul DNA. Totodată, Şerban Mihăilescu ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 de milioane de dolari virată de Fujitsu Siemens Computers, în contul unor societăți de tip off-shore, cu titlu de consultanță şi asistență tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României, se arată în comunicatul DNA.

Claudiu Florică și Dinu Pescariu, sforarii afacerii și denunțători

În dosarul Microsoft I, procurorii DNA au susținut că afacerea a fost una coruptă și că ar fi fost gândită de Claudiu Florică și Dinu Pescariu, iar politicienii ar fi fost cumpărați pentru a încheia și derula contractual păgubos.

Procurorul șef adjunct al DNA, Călin Nistor, a declarat că, în cazul lui Dinu Pescariu și Claudiu Florică, anchetatorii au decis clasarea urmăririi penale pe motiv că cei doi au anunțat DNA înainte ca procurorii să descopere faptele pe care le-au comis.